Primeirul Nicolae Ciucă a cerut tuturor ministerelor să vină cu propuneri de reducere a cheltuielilor bugetare.

Ciucă le-a dat termen miniștrilor până după Paște să facă o analiză a modului cum vor economisi banii din visteria statului.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, a făcut anunțul:

”Bine v-am regăsit la briefing-ul de presă al Guvernului României! În urmă cu puţin timp s-a încheiat şedinţa de guvern, condusă de premierul Nicolae Ciucă, şi aş dori să vă prezint principalele decizii pe care membrii executivului le-au luat astăzi.

În primul rând, adoptarea ordonanței de urgență pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului 15 din 2022, privind acordarea de sprijin şi asistență umanitară de către statul român cetățenilor străini sau apatrizilor aflați în situații deosebite, proveniţi din zona conflictului armat din Ucraina.

După cum știți, România a fost printre primele state europene care a venit, pe lângă măsurile de primă urgență luate în sprijinul fluxului de refugiați din Ucraina care au venit în țara noastră ca urmare a agresiunii militare ruse, România a realizat un plan de sprijin pentru refugiaţi pe termen mediu și lung, în baza căruia acești oameni aflați într-o situație deosebită au putut beneficia de întreg sprijinul statului român, la care, desigur, s-au adăugat și eforturile salutare ale societății civile și ale cetățenilor români, care au contribuit astfel la alinarea suferințelor acestor oameni.

Sunt aproximativ 3,8 milioane de cetățeni ucraineni care au trecut granițele României de la debutul agresiuni militare ruse din 24 februarie 2022. Dintre aceștia, peste 110.000 au rămas în țara noastră și au nevoie, în continuare, de sprijinul și de solidaritatea pe care poporul român, dar, desigur, şi Guvernul României le manifestă în acest context.

Practic, această ordonanță de urgență asigură un cadru sustenabil pentru formele de sprijin pe care statul român le poate asigura. Voi oferi câteva detalii legate de aceste proceduri noi, cu mențiunea că hotărârea de Guvern care va urma acestei ordonanțe de urgență va clarifica și situația concretă a sumelor care vor fi alocate în acest context.

Însă, în privința sistemului de aplicare a noului cadru normativ, aș vrea să vă ofer câteva repere. În primul rând, se modifică modul de acordare a sprijinului pe care statul îl acordă cetățenilor care vin din zona conflictului armat din Ucraina, pentru a corela astfel măsurile de sprijin financiar cu cele privind stimularea angajării refugiaților în câmpul muncii, cu înscrierea copiilor într-o formă de educație și dobândirea unui statut legal în România, respectiv cel de protecție temporară.

Actul normativ stabilește posibilitatea de a acorda o sumă forfetară lunară, pentru o singură perioadă, de maximum patru luni consecutive, începând cu data de 1 mai 2023, pentru a acoperi cheltuielile cu hrana și cazarea pe teritoriul României, pentru familiile, dar și pentru persoanele singure care beneficiază de decizia europeană în domeniu.

Cuantumul, condițiile și mecanismul de acordare pentru sumele respective vor fi stabilite, așa cum am menționat, printr-o hotărâre de guvern care va fi anunțată după această ordonanță de urgență.

Sprijinul financiar pentru acoperirea cheltuielilor de cazare va fi acordat și după îndeplinirea perioadei de patru luni consecutive, până la finalul anului în curs, pentru persoane din categoriile care sunt vizate de acest act normativ, în condiții care vor fi stabilite prin hotărâre a Guvernului.

Pentru cazarea persoanelor în alte locaţii stabilite de Comitetele județene sau cel al municipiului București pentru Situații de Urgență, aceste sume forfetare pentru acoperirea cheltuielilor cu hrana și cazarea vor fi decontate de unitatea care asigură această cazare, proporțional cu numărul de zile pentru care aceasta este asigurată, urmând ca decontarea să se facă din bugetul IGSU, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, sau, după caz, din bugetul inspectoratelor județene pentru situații de urgență din București-Ilfov.

De asemenea, în viitorul proiect al hotărârii de guvern se va prevedea ca suma forfetară să fie acordată numai dacă și în măsura în care beneficiarul va face dovada încadrării în muncă sau a înscrierii minorilor în unitățile de învățământ și ca o formă de stimulare a integrării într-o formă activă  în sistemul din țara noastră.Până la acest moment, potrivit datelor existente în Revisal, sunt 5.007 cetățeni proveniți din zona de conflict armat din Ucraina care sunt încadrați în muncă.

Este, de altminteri, şi binecunoscut deficitul cu care ne confruntăm și faptul că în ultima perioadă, anual, a fost nevoie, pentru a genera un cadru normativ pentru un contingent de peste 100.000 de cetățeni străini care să poată rezolva, cel puțin parțial, nevoia de forță de muncă în România.

Desigur, așa cum vă spuneam, această măsură nu face altceva decât să vină în sprijinul refugiaților pentru a-i ajuta să se încadreze pe piața muncii, dar și pentru a-i ajuta pe copii, sunt zeci de mii de copii dintre cei 110.000 de cetățeni ucraineni care se află pe teritoriul României și care sunt integrați deja în sistemul școlar din România sau sunt conectați la sistemul educațional prin intermediul mijloacelor de comunicare electronică cu profesori, cu învățători, cadre didactice din Ucraina.

Aceasta este informația pe care aș fi vrut să v-o dau în legătură cu noul cadru normativ pentru a sprijini refugiații din Ucraina.Un alt act normativ pe care Guvernul l-a aprobat astăzi vizează măsurile de simplificare și digitalizare pentru gestionarea fondurilor europene pentru politica de coeziune 2021 – 2027.

Sunt 46 de miliarde de euro pe care România îi primește și, începând de luna viitoare, va și începe deja procesul de contractare a acestor sume, proiecte importante pentru infrastructură, pentru sănătate, pentru educație pentru modernizarea țării și stimularea economiei.

Iată că prin această ordonanță de urgență vor fi facilitate interacțiunile dintre beneficiari și autorități, inclusiv din perspectiva predictibilității calendarului de lansări, transparenței alocării de fonduri şi, foarte important, digitalizării.

Practic, vor fi identificate acele situații în care, atunci când beneficiarul trebuie să depună anumite documente în cadrul contractului sau în cadrul apelului de proiecte pentru care aplică, în măsura în care acele documente se regăsesc în baza de date pe care o gestionează instituții ale statului român, acest proces de digitalizare va permite eliminarea drumurilor suplimentare pe care, până acum, astfel de beneficiari de fonduri europene erau siliţi să le facă.

O altă veste bună pe care aș fi vrut să v-o semnalez este legată de hotărârea de guvern care modifică actul normativ vizând intensitatea maximă a ajutorului de stat regional pentru perioada 2022 – 2027 pentru investiții inițiale.

Se aliniază, practic, aceste prevederi cu un cadru european, potrivit căruia vor fi majorate cu 10% sumele care pot fi acordate ca ajutor de stat regional pentru întreprinderile mari din regiunile de dezvoltare care sunt eligibile să primească un astfel de sprijin prin intermediul fondului de tranziție justă, respectiv e vorba de județele Dolj, Gorj, Hunedoara, Mureș, Prahova și Galați.

În final aș vrea să vă semnalez și hotărârea de guvern care a fost astăzi aprobată și care vizează modificarea și completarea anexei la hotărârea de guvern privind aprobarea listei cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum și denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naționale de sănătate.

Este o hotărâre de guvern inițiată de Ministerul Sănătății şi care actualizează lista de medicamente gratuite și compensate privind introducerea unui număr de opt molecule noi pentru pacienții care suferă de boli psihice, cancer mamar, hemofilie, adermatita atopică, spondilo-artrita axială sau tulburări depresive majore, pentru care au fost încheiate contracte cost-volum la finalul anului trecut.

Comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătății au evaluat numărul de pacienți eligibili la 700.000. Aceștia vor putea beneficia de tratamente bazate pe aceste noi molecule. Menționez, este prima actualizare a listei de medicamente compensate și gratuite din acest an pentru pacienții cronici cu afecțiuni grave.

Astfel, medicii care-i îngrijesc vor avea la dispoziție medicamente noi, care vor putea optimiza acest tratament în funcție de particularitățile fiecărui pacient în parte. Actualizarea listei de medicamente compensate și gratuite intră în vigoare la 1 mai anul acesta. Vă rog, dacă aveți întrebări și vă pot fi de folos, vă stau la dispoziție.

Astăzi, în ședința de guvern, miniștrii ar fi trebuit să prezinte planurile pentru reducerea cheltuielilor. Au prezentat toți miniștrii aceste planuri și să ne spuneți, vă rog, și ce cheltuieli vor reduce?Dan Cărbunaru: Am avut o discuție asemănătoare cu dvs. și anul trecut, poate cu  o lună mai târziu, tot în primăvară, dacă vă amintiți, la inițiativa premierului a fost  demarat acel proces prin care fiecare minister a întocmit o listă de reduceri de cheltuieli pentru a coborî cheltuielile guvernamentale cu 10%, fără a afecta investițiile.

Desigur, după cum bine știți, primul-ministru a anunțat în această săptămână, nu se pune problema de a ajusta salariile în sistemul bugetar.

Așadar, rămânem în această zonă a nevoii de a reduce cheltuielile publice. Este un demers de cumpătare pe care guvernul l-a gestionat și anul trecut. Un an complicat, dar care a permis, și ca urmare a acestor măsuri luate din timp, încă din primăvară, frânarea cheltuielilor publice și încurajarea investițiilor.

Vă reamintesc că au fost 90 de miliarde de lei, investițiile alocate de Guvern din bugetul național anul trecut; anul acesta sunt peste 110 miliarde de lei.

Deci în continuare sunt investițiile cele care vor  dinamiza motorul economic, dar în același timp, frânând cheltuielile statului, instituțiilor publice, în zone care să nu afecteze nici funcționarea lor, dar nici implementarea acestor proiecte de investiții.

Vor fi tăieri pe care fiecare minister le va prezenta. Acestea urmează să fie centralizate la nivelul Guvernului și vi le vom prezenta în momentul în care ele vor fi  agregate ca atare și vă asigurăm că, după modelul anului trecut, și anul acesta aceste cheltuieli vor fi reduse. E o măsură firească.

Astăzi, de dimineață, ați văzut și comisarul european pentru piața internă, Thierry Breton, care a remarcat faptul că țara noastră reușește să se înscrie în țintele de deficit pe care și le-a asumat, chiar și în acest an în care avem creșterea de 0,5 procente alocată pentru apărare, adică 2,5% în total din PIB, , într-un context în care avem nevoie de întărirea capacităților noastre de apărare, este un lucru… cred că este evident pentru toată lumea, fără ca acest lucru însă să afecteze modul în care se derulează cheltuielile publice.

Deci, în următoarele zile, după ce vor fi fost centralizate toate aceste elemente care vin de la ministere, vi le vom prezenta ca atare.