Federația Sindicatelor din Silvicultură Silva trage un semnal de alarmă asupra victimelor din personalul silvic.
Cinci pădurari au fost uciși în ultimii ani de către hoții de material lemnos. Semnalul de alarmă este tras de Federația Sindicatelor din Silvicultură Silva, comentează Radu Tudor pe blogul său
În fața hoților, personalul silvic este lipsit de apărare, spun silvicultorii, care atrag atenția că legea nu le permite pădurarilor să folosească arma din dotare pentru a se apăra.
În ultimele zile au avut loc două evenimentele tragice, în urma cărora un silvicultor – pădurarul Gorcioia Răducu, din cadrul Ocolului Silvic Pașcani, Direcția Silvică Iași, și-a pierdut viața în timpul exercitării activității de pază a pădurii, fiind ucis cu bestialitate de un grup de infractori surprinși la furat de lemn, iar un alt silvicultor – maistrul de vânătoare Bostan Mihai, din cadrul Ocolului Silvic Borca, Direcția Silvică Neamț, a fost bătut de un grup de infractori care i-au sustras și arma de serviciu, amenințându-l cu moartea.
Un număr de 167 de români și-au pierdut viața anul trecut în timp ce se aflau la locul de muncă.
Cel mai periculos job din România rămâne acela de „tăietor de lemne” – sau personalul adiacent în exploatarea forestieră.
Numărul cel mai mare de accidentaţi mortal s-a înregistrat în 2018 în silvicultură şi exploatare forestieră – 15 accidentaţi mortal, reprezentând 9% din totalul accidentaţilor mortal din economia naţională.
Slujbe la fel de riscante sunt cele din transporturile terestre şi transporturi prin conducte – 15 accidentaţi mortal (9% din total). Pe locul doi în topul riscurilor la job se află muncitorii din construcţia de clădiri – 11 accidentaţi mortal (6,6% din total).
Numărul persoanelor care au suferit accidente de muncă în 2018 a scăzut cu 7,2%, la 5.212, din care 167 persoane au fost accidentate mortal, conform datelor centralizate de Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale.
Cele mai multe persoane care şi-au pierdut viaţa în accidente de muncă au fost raportate în Bucureşti – 17 accidentaţi mortal (10,2% din total) şi în judeţele Bistriţa – 9 (5,4%), Brăila– 8 (4,8%) şi Constanţa – 7 (4,2%).
Cele mai expuse pericolului mortal la locul de muncă au fost persoanele din grupa de vârsta 50-60 de ani, cu procentul cel mai mare, de 31,1%, din totalul accidentaţilor mortal în anul 2018.
Sectoarele economiei naţionale în care au fost cele mai multe accidente de muncă în anul 2018 au fost comerţ cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor, cu 461 de accidentaţi, reprezentând 8,8% din totalul accidentaţilor din economia naţională, transporturi terestre şi transporturi prin conducte – 344 de accidentaţi (6,6% din total), fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor – 287 de accidentaţi (5,5% din total), construcţii de clădiri – 268 de accidentaţi (5,1% din total) etc.
Un număr mare de accidentaţi în muncă s-a înregistrat anul trecut în Bucureşti – 1.382 accidentaţi (26,5% din total) şi în judeţele Braşov – 309 (5,9% din total), Timiş – 226 (4,3% din total), Argeş – 208 (4% din total) etc.
Pentru persoanele care au încheiat incapacitatea de muncă în anul 2018, indicele de durată medie (numărul de zile pierdute, în medie, de un accidentat) a fost de 52,88 zile, egal cu cel înregistrat în anul 2017.
Din punct de vedere al vârstei persoanelor accidentate, analiza accidentelor de muncă a evidenţiat faptul că persoanele cu vârsta cuprinsă între 40-50 de ani deţin ponderea cea mai mare, de 29,3%, urmate de persoanele cu vârsta cuprinsă între 50-60 de ani, care au ponderea de 24,8% din totalul persoanelor accidentate în anul 2018.
Din analiza accidentelor de muncă în privinţa vechimii la locul de muncă a accidentaţilor, rezultă faptul că 69,1%, adică 3.602 lucrători din totalul accidentaţilor, sunt persoane cu vechime de până la 5 ani (din care 33,9%, adică 1.765 lucrători accidentaţi au vechimea la locul de muncă între 1 şi 3 ani, iar cei din grupa de vechime la locul de muncă mai mică de un an reprezintă 23,5% din totalul accidentaţilor).
Analiza accidentelor de muncă din punctul de vedere al grupării pe elemente cauzale a evidenţiat faptul că, cele mai multe accidente au avut loc ca urmare a cauzelor dependente de executant, persoanele vătămate contribuind în mod direct la producerea unui număr de 4.840 accidente, potrivit Agerpres.
