Românii din diaspora au aceleași drepturi ca minoritățile din România? Deputata UNIT Dumitrița Albu cere explicații Ministerului Educației

Pentru milioane de români care trăiesc dincolo de granițele țării, în diaspora, păstrarea limbii materne reprezintă una dintre cele mai importante legături cu România.

Dar câți dintre copiii acestora au posibilitatea să învețe în limba română și să susțină examenul de Bacalaureat în această limbă? Deputata UNIT Dumitrița Albu a adus această problemă în atenția Parlamentului, solicitând Ministerului Educației răspunsuri concrete privind drepturile educaționale ale comunităților românești din străinătate.

Copiii românilor din diaspora, între integrare și păstrarea identității naționale

Pentru familiile românești stabilite în diaspora, educația copiilor reprezintă una dintre principalele provocări. Integrarea în societatea țării de reședință este esențială, însă păstrarea limbii române rămâne la fel de importantă pentru transmiterea identității culturale și naționale către generațiile următoare.

În numeroase comunități românești, copiii învață în limba statului în care locuiesc, iar contactul cu limba română se limitează adesea la familie sau la activități educaționale suplimentare.

Există însă o diferență majoră între posibilitatea de a studia limba română ca disciplină și dreptul de a urma cursurile unei școli cu predare în română, inclusiv de a susține examene naționale în această limbă.

Tocmai această diferență se află în centrul interpelării adresate Ministerului Educației de deputata UNIT Dumitrița Albu.

În România, minoritățile au dreptul să învețe și să susțină probe de Bacalaureat în limba maternă

Legislația românească garantează persoanelor aparținând minorităților naționale dreptul la educație în limba maternă, în condițiile legii.

Elevii care urmează cursurile unor licee cu predare în limbile minorităților pot susține anumite probe ale examenului de Bacalaureat în limba în care au studiat.

Deputata Dumitrița Albu consideră că este necesar să se afle dacă drepturi comparabile sunt acordate și comunităților românești din alte state.

O discuție la Sighetu Marmației a declanșat demersul parlamentar

Inițiativa deputatei UNIT a pornit de la o discuție purtată cu o persoană din Sighetu Marmației, județul Maramureș.

Aceasta i-a povestit că a absolvit un liceu cu predare în limba ucraineană și că a susținut inclusiv probe ale examenului de Bacalaureat în ucraineană.

Experiența relatată a determinat-o pe Dumitrița Albu să ridice o întrebare privind situația românilor din afara granițelor: în câte state beneficiază aceștia de posibilități educaționale similare?

Ministerul Educației trebuie să clarifice situația românilor din întreaga lume

Prin interpelarea parlamentară, deputata UNIT solicită răspunsuri la trei întrebări esențiale:

• În câte state europene și din restul lumii există posibilitatea de a studia în limba română?
• În câte țări se poate susține Bacalaureatul sau un examen național echivalent în limba română?
• Ce drepturi educaționale au comunitățile românești din afara granițelor?

Răspunsurile ar putea oferi o imagine mai clară asupra accesului la educație în limba maternă pentru românii din diaspora și din comunitățile istorice.

Ce se întâmplă cu limba română peste una sau două generații?

Miza acestei interpelări depășește problema organizării unor examene școlare.

Pentru copiii și nepoții românilor stabiliți în diaspora, accesul la educație în limba română poate contribui la păstrarea legăturilor cu țara de origine, cu familia și cu tradițiile românești.

În lipsa unor oportunități de învățare și folosire a limbii materne, există riscul ca generațiile următoare să își piardă treptat capacitatea de a comunica în română.

Acest risc este relevant atât pentru diaspora formată prin migrația din ultimele decenii, cât și pentru comunitățile istorice românești din statele vecine.

Dumitrița Albu: „Este o chestiune de reciprocitate și de respect pentru limba română”

Deputata UNIT susține că România trebuie să cunoască exact ce drepturi educaționale sunt garantate cetățenilor și comunităților de origine română din diaspora.

„Consider că este important să știm dacă drepturile educaționale pe care România le garantează minorităților naționale se regăsesc, în condiții comparabile, și în statele în care trăiesc comunități importante de români”, a declarat Dumitrița Albu.

Parlamentarul subliniază că demersul urmărește atât clarificarea situației existente, cât și protejarea identității românești.

„Este o chestiune de reciprocitate, de respect pentru limba română și de protejare a identității românilor de pretutindeni”, a transmis deputata UNIT.

România așteaptă răspunsuri despre drepturile propriilor comunități din diaspora

Interpelarea parlamentară pune în discuție o problemă importantă pentru familiile românești care își cresc copiii în afara țării: posibilitatea de a transmite limba maternă prin educație, nu doar în familie.

În același timp, răspunsul Ministerului Educației ar putea evidenția diferențele dintre statele care oferă învățământ în limba română, cele care permit doar studierea limbii ca disciplină și cele în care asemenea oportunități sunt limitate.

Dumitrița Albu așteaptă acum răspunsul oficial al ministerului privind situația românilor din diaspora.

Dincolo de cifre și statistici, întrebarea centrală rămâne una care privește viitorul comunităților românești: câți dintre copiii românilor plecați peste hotare vor mai avea posibilitatea să învețe, să scrie și să își continue educația în limba părinților și bunicilor lor?