ULUITOR: Au reabilitat termic BLOCURI ȘUBREDE pe interior. Sunt pe lista ”CU BULINE” în București
Ultima Ora Social

ULUITOR: Au reabilitat termic BLOCURI ȘUBREDE pe interior. Sunt pe lista ”CU BULINE” în București

Pe lista imobilelor încadrate în clasa a doua de risc seismic, se află opt blocuri cu 10 etaje de pe Șoseaua Colentina. Blocurile par noi, pentru că au fost reabilitate termic recent. În interior însă, datele tehnice arată că aceste imobile, construite în 1968 și 1969, sunt avariate foarte grav.

Practic,  aceste imobile-capcană cu 10 etaje riscă să se prăbușească în caz de cutremur major dar au fost ”fardate” prin izolare termică și lăsate cu locatari cu tot la voia lui Dumnezeu. Cităm din expertiza tehnică: ”deplasări față de veticală în pereți și bulbi, secționarea completă a pereților”. Este vorba despre imobilele situate pe Şoseaua Colentina la numerele 5, 7, 9, 11, 21, 31, 33, 39.

Profesor univ. dr.ing. Radu Petrovici, omul care  a teoretizat nivelul de rezistență antiseismică pe care trebuie să îl aibă imobilele a explicat cum s-a ajuns la situația în care avem sute de clădiri șubrede în țară, deși știm de peste 150 de ani că România are o puternică activitate seismică.

Izolarea termică nu poate ține loc de consolidare

”În ciuda faptului că ştiinţele seismologiei și ingineriei în construcții au fost foarte avansate la noi, încă de la anul 1900, corupția și lăcomia politică au găsit întodeauna mijloacele de a încălca legea în acest domeniu, cu efecte catastrofale la seismele din 1940 și 1977”, a explicat dr. ing. Radu Petrovici.

Profesorul atrage atenția că pentru blocurile șubrede de pe Șoseau Colentina trebuie să se ia măsuri urgent, pentru că izolarea termică nu poate ține loc de consolidare, iar clasa a doua de risc seismic este suficient de periculoasă pentru a necesita consolidări, lucru pe care îl arată şi manualele din acest domeniu.

”Normele antiseismice româneşti actuale sunt mai bune decât cele europene, dar sunt degeaba, dacă nu se respectă. Iar probelma banilor pentru consolidări putea fi rezolvată demult prin fonduri europene, dar nu a existat voinţă politică”, a mai spus profesorul Radu Petrovici.

Voi ce părere aveți? Așteptăm comentariile voastre mai jos.