Pentru a înțelege situaţia extrem de complicată din Republica Moldova trebuie să ne referim la rezultatele alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019.
În urma acelui scrutin, desfăşurat pe baza unui vot mixt, jumătate dintre deputaţi fiind aleşi proporţional, pe liste de partid, şi jumatate dintre deputaţi fiind aleşi în circumscripţii uninominale, a rezultat un Parlament fragmentat.
Astfel, Partidul Socialiștilor din Republica Moldova – partid cu orientare pro-rusă, a obţinut 35 de mandate, Partidul Democrat din Moldova – partid al cărui preşedinte este omul de afaceri Vlad Plahotniuc, a obţinut 30 de mandate, Alianţa ACUM – bloc electoral format din două partide cu orientare pro-europeană, a obţinut 26 de mandate, Partidul ŞOR – partid mai degrabă regional, fără o ideologie clară, a obţinut 7 mandate, iar 3 mandate au fost obţinute de către parlamentari independenţi.
Pentru asigurarea unei majorităţi parlamentare este nevoie de formarea unei coaliţii, care să aibă minimum 51 de parlamentari.
Din momentul validării mandatelor de deputați, partidele aflate în Parlament nu au reuşit să formeze o majoritate care să învestească un nou guvern.
Pe fondul iminenţei dizolvării Parlamentului, ca urmare a îndeplinirii termenului constituţional de 90 de zile pentru formarea unei majorităţi parlamentare, liderii ACUM şi PSRM au hotărât formarea unei coaliţii guvernamentale.
Astfel, în data de 8 iunie, președintele Igor Dodon a desemnat-o pe Maia Sandu de la ACUM prim-ministru, iar majoritatea parlamentară formată din PSRM și ACUM au votat în noul guvern.
Având în vedere faptul că noua majoritate a fost constituită pe data de 8 iunie, Curtea Constituţională din Republica Moldova a adoptat o hotărâre prin care a decretat că a fost depăşit termenul legal pentru constituirea unei majorităţi de 90 zile – expirate la data de 7 iunie, că hotărârile adoptate de Parlament nu sunt valide şi că Parlamentul trebuie dizolvat. De asemenea, ca urmare a refuzului preşedintelui Igor Dodon de semnare a decretului de dizolvare a Parlamentului, Curtea Constituţională a hotărât suspendarea acestuia din funcţie.
Pavel Filip, care a devenit preşedinte interimar ca urmare a hotărârii Curţii Constituţionale, a semnat decretul de dizolvare al Parlamentului şi a menţionat că guvernul condus de Maia Sandu nu a fost legal învestit în funcţie.
De asemenea, ca urmare a apariţiei unor filmuleţe în care preşedintele pro-rus Igor Dodon părea că discută cu o delegație a PDM despre eventualitatea federalizării Republicii Moldova, Vlad Plahotniuc şi-a chemat susţinătorii la proteste împotriva noii majorităţi, clamând o încercare de lovitură de stat.
Aproape instantaneu Federaţia Rusă, S.U.A. şi Uniunea Europeană au recunoscut guvernul condus de Maia Sandu.
România, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, a recunoscut pe 11 iunie guvernul condus de Maia Sandu.
Situaţia este departe de un deznodământ, având în vedere că ambele guverne se consideră legitime şi nu există un dialog real pentru identificarea unei soluţii. Mai mult, instituţiile statului din Republica Moldova sunt împărţite în ceea ce priveşte sprijinul pe care îl acordă celor două facţiuni.
Trebuie subliniat şi faptul că majoritatea nou formată este una cel puţin ciudată, fiind formată dintr-un partid pro-rus şi unul pro-european.
Consider că România trebuie să se implice activ în soluționarea rapidă a crizei și consolidarea parcursului pro-european al Republicii Moldova atât prin diplomație parlamentară, cât şi prin sprijinul autorităţilor recunoscute internaţional în demersul de stabilizare a situaţiei.
Salut pe această cale formarea la nivelul Ministerului Afacerilor Externe a unei comisii, formate din toţi actorii instituționali, pentru a fi stabilită o poziţie comună, o poziţie de ţară.
Cu gândul la cetățenii de peste Prut, îmi doresc să fiu încrezătoare că situaţia se va stabiliza într-un termen relativ scurt, iar Republica Moldova îşi va continua parcursul european”, a declarat într-un comunicat remis newsteam.ro deputatul PSD Mirela Furtună.