STUDIU. Educația ”GRATUITĂ” atinge costuri duble față de anii precedenți pentru părinți. Ce sume ajung să plătească în fiecare an
Educația gratuită pentru copil îi costă pe părinți 3.093 de lei pe an, în medie. Asta este concluzia studiului organizației Salvați Copiii, publicat în septembrie 2018. Raportul arată valori mai mari în orașe faţă de rural (3.351 de lei, faţă de 2.757 de lei). Iar una dintre cele mai importante concluzii ar fi aceea că, de la ultimul studiu Salvaţi Copiii pe această temă, realizat în 2010, costul mediu pe copil s-a dublat.
În 2010, de exemplu, o familie plătea în medie 1.490 de lei, iar acum plătește 3.093 de lei. Este o creștere de 107.58%, ce depășește atât valoarea nominală a salariului mediu net pe economie, (2.669 în august 2018) cât și creșterea acestuia din 2010 până în august 2018, de 91,8%.
Cheltuielile părinților cresc pe măsură ce copilul înaintează în școală. În ciclul primar părinţii plătesc, în medie, 2545 lei anual, în gimnazial 3083 iar pentru liceu 3647 lei, potrivit studiului.
MEDITAŢIILE SUNT MAI SCUMPE
Comparativ cu studiul făcut în anul 2010 de organizația ”Salvați Copiii”, unele costuri precum cele asociate meditaţiilor au crescut semnificativ. Pentru meditații la materiile studiate în școală, de exemplu, 1859 de lei/an ar fi cheltuiala medie, față de 1348 cât era în urmă cu 8 ani. Este o creștere de 37.9%. În plus, raportul susține că sunt mult mai mulţi copii care fac meditaţii comparativ cu 2010, procentul a crescut de la 24% la 40%.
În cheltuielile familiei a apărut și are un impact mare After School-ul, care în 2010 nu exista. Suma alocată ar fi de 1.765 de lei/an, potrivit aceleiați surse.
MÂNCAREA COSTĂ MAI MULT
Fie că s-a scumpit, fie că e mai de calitate, pachețelul zilnic pe care părinții îl pun în rucsacul copiilor a ajuns să coste 924 de lei pe an, față de 634 în 2010. Este o majorare de 45.7% în 8 ani. Cheltuieli în creștere mai sunt și pentru serbările de la finalul anului, dar și pentru ”alte cheltuieli”.
Sondajul de opinie din spatele studiului a fost unul cantitativ, făcut prin interviuri faţă în faţă, pe un eșantion de 903 respondenți, la nivel naţional. Au participat părinți, cu vârsta de minim 18 ani, din mediul urban și rural, care au copii înscriși la școală în diverse cicluri educaționale, inclusiv clasa pregătitoare. Selecția respondenților s-a realizat prin metoda ”bulgărelui de zăpadă”, interviurile fiind efectuate în mediul de activitate al respondenților: acasă, la domiciliul subiecților, la serviciu, sau în locul în care proprii copii își desfășoară activitatea (școală, locuri de desfășurare a activităților extrașcolare).
