Procuroarea lui Dragnea dezvăluie cum poate fi eliminat Valer Dorneanu de la Curtea Constituțională

Alexandra Lăncrănjan, procuror DNA în dosarul TelDRUM, în care Liviu Dragnea este cercetat, a declarat într-un interviu în exclusivitate pentru PressHub că activitatea direcției anticorupție continuă, chiar dacă acest lucru nu mai este vizibil public.

„Poate că Ministerul Public, nu doar DNA, nu mai este vizibil în această perioadă, dar asta nu înseamnă că activitatea noastră este modificată sau că nu mai avem de lucru. Sau că ritmul este schimbat. E doar o diferență de percepție dinspre societatea civilă”, a susținut Alexandra Lăncrănjan.

Procurorul a menționat că deși până de curând a fost complicat să activezi ca procuror în România, în prezent situația este mai bună.

„Ieri a fost mai dificil să fii procuror. Astăzi se poate să fie puțin mai bine față de perioada recentă. În ultimii ani, este dificil să fii magistrat, procuror sau judecător. Dar au fost și perioade mai grele decât sunt în momentul ăsta”, a menționat anchetatorul din dosarul TelDRUM, companie legată de numele lui Liviu Dragnea.

Procuroarea a refuzat să discute despre stadiul în care se află în acest moment urmărirea penală din acest dosar care l-ar putea viza și pe fostul lider al PSD, aflat în prezent în închisoare, și a evitat să intre detalii despre eventualele presiuni ale Secție Speciale pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) cu privire la acest caz.

În schimb, Alexandra Lăncrăjan a menționat că din punctul său de vedere și al Asociaței Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor, al cărui fondator este, SIIJ nu ar trebui să existe.

„Nu s-a discutat despre necesitatea înființării SIIJ sau despre funcționarea sa într-un mod obiectiv și calm. Toate discuțiile au fost emoționale. Dar eu nu îmi dau seama care este exact rolul ei. Opinia asociației din care fac parte este că această secție specială încalcă independența sistemului judiciar, având în vedere și circumstanțele în care a fost creată” –

Alexandra Lăncrănjan

În plus, această structură nici măcar nu este funcțională și, la modul cum se prezintă în prezent, nu poate apăra nici independența magistraților față de presiuni și șantaje, așa cum s-a pretins la înființare, dar nici nu poate pune presiune, la rândul său, pe procurori sau judecători.

„Nu poți să dai în competența a zece oameni, toți aflați în același loc, 3.000 de dosare. Nu ar avea timp să le lucreze nici dacă ar lucra 24 de ore din 24. De fapt, e o structură nefuncțională, care nici nu poate apăra independența magistraților, dar nici nu o poate limita.

Rămân doar dosare nesoluționate, deși sunt dosare sensibile la factorul timp, posibil în pragul prescripției. E o structură care nu își poate face treaba în nici o direcție”, a menționat Alexandra Lăncrănjan.

Minciuna pe care s-a creat SIIJ

Aceasta a explicat că SIIJ, creeată pentru a investiga infracțiuni comise de o singură categorie profesională, o aberație din start, a apărut pe baza unui argument fals, anume că și anterior exista o structură care investiga magistrați, în cadrul Parchetului General și al Direcției Naționale Anticorupție.

„Dar nu a existat până acum o structură care să vizeze doar magistrați, chiar dacă s-a încercat să se inducă ideea că ar fi existat la Parchetul General sau la DNA.

Secția de anchete speciale de la Parchetul General nu viza doar magistrații.  Viza anchetele complexe, care aveau implicări din sistemul judiciar, dar și politic.

Structura din DNA nu viza doar magistrați. Era doar o împărțire administrativă, dar nu era un birou care se ocupa doar de magistrați, ci viza infracțiunile din justiție, adică și executori, notari, consilieri juridici.

Acel birou nu aveau exclusivitate în materia infracțiunilor cu magistrați. Și alți procurori se puteau ocupa de asta”, a menționat procuroarea.

Profesionalizarea CCR obligatorie

Alexandra Lăncrănjan a avut o poziție categorică în ceea ce privește victoria obținută de Laura Kovesi la CEDO, împotriva României, dar mai ales împotriva modului cum a acționat Curtea Constituțională a României pentru demitarea sa de la șefia DNA.

Procuroarea a precizat că rezultatul de la CEDO era de așteptat, iar în context consideră că se impune o profesionalizare a Curții Constituționale a României, care în prezent nu doar că este o instituție politizată, dar nici nu acceptă să-i fie contestate deciziile.

„Era previzibil că în circumstanțele date se va considera că e ingerință prea mare a statului în libertatea de exprimare a magistratului.

Ceea ce mi se pare extrem de important în decizia CEDO este aceea subliniere a curții cu privire la independența sistemului judiciar, dar mai ales la independența procurorului în cadrul sistemului judiciar, ca o garanție a independenței justiției.

E un lucru extraordinar de important, spus mai clar în această hotărâre. Aș vrea ca pentru a accede la Curtea Constituțională să se dea un examen. Cine cunoaște cea mai multă jurisprudență și doctrină și drept comparat în materia constituțională să ajungă acolo”

Alexandra Lăncrănjan

Profesionalizarea CCR este obligatorie indiferent de sistemul pe care l-ar alege România, dacă s-ar pune în discuție reforma instituției.

„Fie că alegem o curte constituțională ca parte a curții supreme sau ca un organism politic-judiciar, important este ca oamenii care ajung acolo să fie profesioniști, specialiști în cele mai fine chestiuni juridice.

Pentru că CCR nu dezbate factual o situație, nu aplică o legislație cu tomuri de jurisprudență. De aceea, e esențial ca cei care acced la astfel de funcții să aibă o pregătire solidă.

Trebuie să fie profesioniști, fie că am optat pentru o CCR în care se accede prin selecție sau examen dintre profesioniști, fie că mergem în sistemul actual, cu o curte constituțională pe jumătate instituție politică, pe jumătate instituție judiciară.

E important să dezbatem ce e necesar pentru societatea noastră. În unele țări, o curte constituțională desemnată politic funcționează.

Avem nevoie în România de sistemul actual sau de cel care presupune o curte constituțională inclusă în sistemul judiciar? Eu aș prefera ca chestiunile de constituționalitate să se discute în cadrul instanței supreme”, a precizat Alexandra Lăncrănjan.

Procuroarea a arătat că este greșită premisa că deciziile CCR nu se discută. Din contră, se impun dezbateri consistente cu privire la ceea ce fac judecătorii constituționali, pentru că sunt decizii care influențează drepturile fundamentale, care implică „finețuri constituționale”.

„Normalitatea ar fi ca deciziile CCR să fie un subiect central al analizei juridice. Asta nu înseamnă că nu respectăm deciziile CCR.

Alexandra Lăncrănjan

Curtea Supremă a SUA, care funcționează ca o curte constituțională, are tomuri întregi de cărți care analizează deciziile sale. Toată lumea vorbește despre această problemă fundamentală a dreptului.

Cât timp este tabu în România să pui în discuție o decizie a CCR, rămâne o problemă de evoluție la nivel constituțional.

Am avut în ultimii 3-4 ani, o mulțime de decizii ale CCR care au avut impact direct asupra muncii procurorilor și judecătorilor. Printre acestea, decizia privind abuzul în serviciu. Nu a existat o dezbatere pe această decizie și nici nu s-a analizat cât de valide sunt argumentele curții de la acel moment sau cum se poate remedia legislația”, a menționat Alexandra Lăncrănjan.