Președintele Iohannis a declarat că este obligatoriu ca starea de alertă să fie prelungită încă 30 de zile pentru a se evita răspândirea Coronavirusului în România.
Intenția lui Iohannis și a premierului Orban nu este agreată de PSD, ALDE și Pro România care au declarat prin liderii lor că nu vor aproba în Parlament acest act normativ ce urmează să fie emis marți de Guvern.
Mai mult, liderul PSD Marcel Ciolacu declara că parlamentarii săi vor prelungirea cu doar 15 zile a stării de alertă și doar dacă se vor introduce și alte măsuri de relaxare cum ar fi redeschiderea bisericilor, a teatrelor și restaurantelor.
La Cotroceni există și un plan de rezervă prin care să fie prelungită starea de alertă. Concret, Klaus Iohannis va emite un decret privind instituirea stării de urgență. Actul prezidențial va intra imediat în vigoare, urmând ca după 5 zile să fie aprobat sau de Parlament. În cazul că va fi respins, șeful statului poate un alt decret pentru 5 zile.
Conform articolului 10 din OUG 1/1999, starea de asediu sau starea de urgență se instituie de președintele României, prin decret contrasemnat de prim-ministru, și se publică, de îndată, în Monitorul Oficial al României. Odată publicat, decretul devine operațional.
La articolul 12 al aceluiași act normativ se arată că, în termen de 5 zile de la instituirea stării de asediu sau a stării de urgență, președintele României solicită Parlamentului încuviințarea stării adoptate. Mai mult, legislația nu interzice nicăieri faptul că președintele nu poate emite, chiar imediat după ce Parlamentul respinge instituirea stării de urgență, un nou decret, care să fie aplicabil încă cinci zile.
