O judecătoare de la Curtea de Apel Bucureşti a dispus sesizarea Curţii Constituţionale cu o excepţie ridicată de Elena Udrea în legătură neconstituţionalitatea mai multor dispoziţii legale în baza cărora instanţa i-a pus sechestru pe avere, până la concurenţa sumei de 4,7 milioane de euro, în vederea confiscării speciale.
În cadrul dezbaterilor din dosarul „Hidroelectrica”, Elena Udrea a cerut, prin intermediul avocaţilor săi, sesizarea Curţii Constituţionale cu o excepţie privind neconstituţionalitatea mai multor dispoziţii legale care reglementează măsurile asigurătorii şi confiscarea extinsă: art. 107 din Codul penal (scopul măsurilor de siguranţă), art. 112 din Codul penal (confiscarea extinsă), art. 291 alin. 2 Cod penal (traficul de influenţă – confiscarea de bunuri); Legea 656/2002 (art. 32 – 33) şi Legea 129/2019 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor (art. 50 -51) cu privire la măsuri asigurătorii şi confiscarea de bunuri, precum şi câteva articole din vechiul Cod penal.
Magistratul care se ocupă ce acest caz, Corina Ciobanu, a admis cererea Elenei Udrea şi a dispus sesizarea Curţii Constituţionale cu privire la aceste prevederi legale.
În octombrie 2018, un complet de la Curtea de Apel Bucureşti a dispus instituirea sechestrului pe toate bunurile mobile şi imobile deţinute de fostul ministru Elena Udrea, până la concurenţa sumei de 4,7 milioane de euro, în vederea confiscării speciale, decizie menţinută ulterior de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Udrea se află în Penitenciarul Târgşor, unde execută o pedeapsă de 6 ani primită în dosarul „Gala Bute”.
