Sfântul Cuvios Antonie de la Iezeru Vâlcea
Sfântul Antonie a trăit în timpul domniei voievodului Matei Basarab și a domnitorului Constantin Brâncoveanu. S-a spus despre el că ar fi un aromân, originar din orașul Ianina, din Grecia. Din cercetările făcute, putem susține că venea dintr-o familie de creștini din satele Olteniei.
Impresionat de viață aleasă pe care o duceau călugării de la Iezeru a intrat frate în acest schit. Dorind să sporească nevoințele monahicești, a cerut binecuvântare Episcopului locului, Ilarion, să meargă la Sfântul Munte Athos.
Acesta cunoscând că este monah îmbunătățit și de mare folos multora, l-a sfătuit să renunțe. Cuviosul Antonie îi ascultă sfatul și în jurul anului 1690 s-a retras la câțiva kilometri de schitul Iezeru, în muntele cu același nume, unde și-a găsit adăpost într-o peștera.
Această i-a devenit chilie și loc de reculegere. Nemulțumit că nu avea un loc anume rânduit pentru rugăciune, a început să sape alături un mic paraclis în stanca, lărgind stanca în așa fel încât să poată face din ea un lăcăș de închinare și de preamărire a lui Dumnezeu.
Terminând această bisericuța, i-a pus o catapeteasma și icoane, înzestrând-o cu cele necesare săvârșirii dumnezeiestilor slujbe. Episcopul Ilarion al Râmnicului a sfințit acest locaș.În această bisericuța s-a rugat mereu cuviosul Antonie sihastrul, până la sfârșitul vieții.
Cobora la schit doar în duminici și sărbători pentru a ascultă Sfânta Liturghie și a primi Trupul și Sângele Domnului.
Cuviosul Antonie a stat în sihăstrie 28 ani și a trăit în total 92 ani. Mutarea să la Domnul a fost în 23 noiembrie 1719.Țînând seama de viață și nevoințele sale, Sfântul Sinod al Bisericii noastre, în ședința din 20 iunie 1992, a hotărât că el să fie așezat în rândul sfinților.
Sfintele Moaște ale Cuviosului Antonie au fost așezate în Biserica Schitului Iezer. O părticică din Sfintele sale Moaște se află și la Schitul Darvari din București.
Sfântul Ierarh Amfilohie
Sfântul Amfilohie a fost concetățeanul și prietenul Sfântului Vasile cel Mare, precum și al altor sfinți mari din veacul al patrulea. Acesta de foarte tânăr s-a retras într-o peștera unde s-a nevoit că sihastru vreme de patruzeci de ani.
După ce scaunul episcopal de la Iconium a rămas vacant, Amfilohie a fost acela care, cu voia lui Dumnezeu, a fost ales și înălțat Episcop în Iconium.Sfântul Amfilohie s-a numărat printre Sfinții Părinți de la Sinodul al Doilea Ecumenic din anul 381. El a luptat împotriva lui Macedonie, împotriva arienilor și a eunomienilor.
După ce împăratul Teodosie a dat stăpânirea părților apusului Europei lui Valentinian cel tânăr și a biruit pe tiranul Maxim, s-a întors la Constantinopol. Atunci Amfilohie, intrând la împăratul, l-a rugat să alunge pe arieni și fiindcă împăratul nu voia această, a aflat acest minunat părinte o măiestrie prin care a putut să înduplece pe împărat.
Căci mergând la împărat, a salutat pe Teodosie că pe un împărat, iar pe Arcadie, fiul lui, care atunci fusese uns nou împărat, l-a salutat în chip prea înjositor. Deci maniindu-se pentru această Teodosie, a socotit necinstea fiului sau arătată necinste adusă lui.
Atunci sfântul preaînțelepțește a arătat lucrul, zicând: „Vezi, o împărate, cum nu suferi necinstirea fiului tău și te manii? Așa să crezi că și Dumnezeu și Tatăl, asemenea Se întoarce și urăște pe aceia care hulesc pe Fiul Sau și zic că Acesta este mai prejos decât Tatăl”.
Auzind aceste cuvinte împăratul a înțeles de ce Sfântul Amfilohie nu a dat cinstea cuvenită fiului lui, Arcadie, și s-a minunat de înțelepciunea și îndrăzneala lui. Sfântul Amfilohie s-a mutat la Domnul la anul 395.
Tot în această zi, Biserica face pomenirea:
– Sfântului Grigorie, episcopul Bisericii acragantenilor;
– Cuviosului Sisinie Mărturisitorul;
– Sfântului Ishirion episcopul;
– Sfântului Elen, episcopul Târșului;
Mâine, 24 noiembrie, este prăznuit Sfântul Mucenic Clement, episcopul Romei.
