Listele de candidați români la europarlamentarele din 26 mai
Ultima Ora Externe

Alertă. Ungaria sancționată de la Bruxelles pentru că nu respectă statul de drept. Urmează România

Parlamentul European (PE) a ținut miercuri la Bruxelles o dezbatere pe tema Ungariei, urmare a unui vot istoric al PE din septembrie pentru lansarea unei proceduri de sancțiuni din cauza regresului democratic al țării, transmite publicația Euobserver, citată de Rador.

Mai mulți europarlamentari influenți au cerut președinției românești a UE să pună Ungaria înapoi pe agenda discuțiilor Consiliului UE. Ei au îndemnat totodată statele membre să disciplineze guvernul ungar condus de premierul naționalist și populist Viktor Orban.

„Sunt surprins că Consiliul nu a luat încă măsuri serioase, nu e posibil ca un stat membru să se îndepărteze și mai mult de valorile comune, iar simpla acceptare a acestui fapt ar însemna abandonarea proiectului comun european”, a declarat europarlamentarul austriac Josef Weidenholzer, din grupul Socialiștilor și Democraților (S&D).

„Ungaria devine o fațadă a unei democrații”, a adăugat el.

Ingeborg Grassle, europarlamentară germană responsabilă cu finanțările UE, a avertizat că în Ungaria „banii UE nu sunt cheltuiți așa cum ar trebui”.

Grassle, care provine din aceeași familie politică cu partidul Fidesz al lui Orban, Partidul Popular European (PPE), a declarat că Ungaria „are o problemă cu frauda, cu corupția, cu licitațiile publice și cu faptul că sistemul de justiție nu vrea să se ocupe de infracțiuni, poate că din cauză că există acolo oameni care-i protejează pe infractori.”

Șefa comitetului de control bugetar a mai adăugat că și acțiunile de audit locale au o problemă cu guvernul, care nu ia măsuri în privința infracțiunilor.

„Te rog, Consiliule, asigură-te că ne vom putea ocupa curând de aceste chestiuni”, a declarat Grassle în plen, afirmând că așa ceva nu poate fi tolerat într-o țară europeană.

Judith Sargentini, europarlamentară Verde responsabilă pentru raportul inițial privind Ungaria, care a declanșat procedura de sancțiuni, a declarat că președinția românească a UE ar trebui să prezinte un program cu termene pentru soluționarea problemei Ungariei.

În septembrie PE a adoptat un raport privind declinul statului de drept și democrației în Ungaria și a declanșat așa-zisa procedură de Articol 7, care le cere statelor membre să verifice dacă țara respectivă a violat valorile și drepturile fundamentale ale UE.

Statele membre au apoi dreptul de a da un avertisment formal țării acuzate de violarea drepturilor fundamentale. Dacă în urma lui nu se schimbă nimic, se activează o nouă etapă a procedurii de sancțiuni.

O procedură similară e în curs de derulare în cazul Poloniei, de data aceasta declanșată de Comisia Europeană.

Și Polonia și Ungaria au figurat pe agenda Consiliului miniștrilor afacerilor UE sub președinția austriacă a UE, dar actuala președinție a României a rămas tăcută până acum cu privire la ce planuri are pentru un pas următor.

Ambasadorii UE au discutat miercuri chestiunea pentru prima oară sub președinția românească.

Statele membre sunt reticente să se disciplineze între ele, fiindcă măsurile pot fi privite drept interferență politică. Atât în cazul Poloniei cât și în al Ungariei suspiciunile de violare a normelor UE au rămas blocate la nivelul Consiliului.

Frans Timmermans a declarat în PE că situația din Ungaria s-a agravat de la adoptarea raportului Sargentini.

El a precizat că executivul UE analizează așa-zisa lege „Stop Soros”, care „incriminează activitățile organizațiilor care ajută solicitanții de azil și de reședință” și restricționează și mai mult acordarea azilului.

Legea ia în colimator ONG-urile care critică politicile anti-imigrație de linie dură ale guvernului.

Ungaria are la dispoziție două luni pentru a răspunde la întrebările Comisiei privind legea, după care executivul poate deferi țara celei mai înalte instanțe a UE.

Comisia examinează totodată și o lege privind orele suplimentare, adoptată în decembrie și poreclită „legea sclaviei” de către opoziția ungară, ea provocând totodată și proteste de stradă în Ungaria, întrucât le extinde considerabil orele suplimentare angajaților.

Comisia mai investighează și amendarea legii învățământului universitar, măsură care, spun opozanții, a vizat Universitatea Central-Europeană (CEU), fondată de inamicul suprem pe care Orban singur și l-a proclamat, miliardarul american George Soros.

CEU a anunțat că a fost forțată să-și mute la Viena cursurile acreditate în SUA, din cauză că guvernul Orban nu e dispus să-i asigure un viitor la Budapesta.

„A forța o universitate să plece prin măsuri și presiune sistematică exercitate de guvern este un fapt fără precedent în istoria UE, și e trist și îngrijorător că așa ceva se poate întâmpla în UE”, a declarat Timmermans.

Concentrarea presei. Timmermans a declarat de asemenea că unirea a peste 400 de publicații într-un unic trust de presă a cărui conducere e afiliată la guvern este și ea îngrijorătoare, având în vedere că manevra a fost exceptată de la verificarea autorităților naționale de monitorizare a competiției și presei.Timmermans, comisarul însărcinat cu protejarea statului de drept, a anunțat că Comisia analizează de asemenea respectarea normelor UE de către o lege adoptată în decembrie, care înființează în Ungaria un nou sistem de tribunale administrative.

Și el a îndemnat statele membre să treacă la acțiune. „Consiliul deține acum toate elementele esențiale pentru a-și începe propria evaluare a problemei ridicate”, a declarat Timmermans.

Migrație. Dacă Orban a participat cu regularitate la dezbaterile din PE privind Ungaria, de data aceasta el s-a ținut la distanță. Manfred Weber, europarlamentar german și șeful grupului PPE, candidat la șefia Comisiei la apropiatele alegeri, a absentat și el.

I-a revenit lui Tamas Deutsch, europarlamentar aliat cu Orban, să prezinte punctul de vedere al guvernului ungar, el acuzând „majoritatea liberală de stânga” din PE că atacă Ungaria din cauza poziției anti-imigrație a guvernului.

„Voi practic gândiți că migrația este un drept al omului, voi vreți să legalizați migrația ilegală, […] voi vreți să le luați statelor membre dreptul la protecția frontierelor și la proceduri de azil și voi susțineți financiar acțiunile ilegale ale organizațiilor care organizează migrația ilegală”, le-a declarat el celorlalți europarlamentari.

„Voi vreți să amenințați, să șantajați și să pedepsiți țările care resping migrația”, a declarat Deutsch, adăugând că guvernul Ungariei este atacat fiindcă vrea să elimine migrația, care amenință modul european de viață.Deutsch a acuzat totodată PE că a organizat acum dezbaterea privind Ungaria din cauza iminentei campanii electorale pentru alegerile europene.

Ungaria și Polonia se opun cu îndârjire tentativelor de redistribuire a imigranților între statele membre în cazul unui nou influx de solicitanți de azil.

loading...

Voi ce părere aveți? Așteptăm comentariile voastre mai jos.

Folosim cookie-uri pentru a va asigura o interactiune cat mai buna cu site-ul. Prin continuarea navigarii permiteti utilizarea cookie-urilor. Sunt de acord Detalii