138 de ani de la nașterea poetului George Bacovia: ”O, țară tristă, plină de umor” 1
Ultima Ora Social

138 de ani de la nașterea poetului George Bacovia: ”O, țară tristă, plină de umor”

Poetul George Bacovia (Gheorghe Andone Vasiliu) s-a născut la 17 septembrie 1881, la Bacău. Între 1894 — 1898 a studiat la gimnaziul ”Principele Ferdinand” din Bacău, remarcându-se la muzică, desen, caligrafie și gimnastică. Începe să scrie versuri din clasa a III-a gimnazială, de atunci datând poezii precum ”Plouă”, ”Tablou de iarnă” sau ”Nevroza”.

A lucrat ca învățător, profesor suplinitor, ajutor de contabil, funcționar, consilier cultural, bibliotecar. A mai fost copist la Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice și funcționar la Ministerul Muncii și Ocrotirilor Sociale, între 1916 și 1921, când a demisionat din cauza unei boli la plămâni.

Ca poet, a publicat sub pseudonimul V. George, precum și G. Andoni. Ca publicist, a semnat cu pseudonimele A. Muste și Gr. Mustea – Muste(a) fiind numele strămoșilor paterni ai poetului, nume a cărei primă atestare datează din vremea lui Ștefan cel Mare. Ca recenzent și prozator, a publicat sub psudonimele Bob, Vag și Geo Vas. „Numele [Bacovia] eu l-am luat din dicționarul lui Hașdeu, cum cred că va fi făcut și Arghezi în legătură cu râul Argeșului”, a mărturisit într-un interviu.

În anul 1915 a editat, în colaborare, revista ”Orizonturi noi” din Bacău, iar mai târziu, din 1925, a devenit primul director al revistei ”Ateneul cultural”.

La 18 ani, la 30 martie 1899, a debutat în revista ”Literatorul” a lui Al. Macedonski cu poezia ”Și toate”, scrisă cu un an înainte și semnată V. George. Între anii 1903-1904, a frecventat cenaclul lui Macedonski, unde a citit pentru prima oară poeziile ”Plumb” (1903) și ”Nervi de toamnă” (1904).

La 35 de ani, i-a apărut prima carte, volumul „Plumb”(1916), sub îngrijirea lui Ion Pillat, într-un tiraj de 500 de exemplare, pentru care a obținut Premiul Ministerului Artelor în 1923.

A continuat cu volumele: ”Scântei galbene” (1926), ”Bucăți de noapte” (proză, 1926), ”Cu voi…” (1930), ”Comedii în fond” (1936), ”Stanțe burgheze” (1946). Poetul ne-a lăsat adevărate capodopere: ”Decembre”, ”Lacustră”, ”Cuptor”, ”Nervi de primăvară”, ”Nervi de toamnă”, ”Amurg violet”, ”Alb”, ”Marș funebru” ș.a.

A colaborat cu versuri la multe reviste, precum: ”Astra”, ”Versuri”, ”Flacăra”, ”Românul literar”, ”Noua revistă română”, ”Gândirea”.

A fost distins cu Premiul Societății Scriitorilor Români pentru poezie (1925) și, împreună cu T. Arghezi, cu Premiul Național pentru poezie (1934).

Simbolist prin formație, Bacovia își depășește epoca, aparținând poeziei române moderne ca unul dintre marii precursori”, notează Nicolae Mecu în ”Dicționarul scriitorilor români” (Ed. Fundației Culturale Române, 1995).

Eugen Lovinescu consideră că opera literară a lui George Bacovia reușește să creeze o distinctă „atmosferă bacoviană”, descrisă de criticul literar ca fiind ”de copleșitoare dezolare, de toamnă cu ploi putrede, cu arbori cangrenați, limitată într-un peisaj de mahala de oraș provincial, între cimitir și abator, cu căsuțele scufundate în noroaie eterne, cu grădina publică răvășită…”. (”Istoria literaturii române contemporane”)

La 5 iunie 2015, George Bacovia a fost ales membru post-mortem al Academiei Române, cu unanimitate de voturi, în adunarea generală a Academiei.

Scria în mijlocul naturii („deoarece operele mele sunt impresii de peisagii”), schițând cu creionul, pe caiete cu foi dictando, câteva versuri pe care ulterior le relua și le reformula, uneori vreme de mai mulți ani, până ce poemul i se părea desăvârșit. Scria greu și, cel mai adesea, era nemulțumit. În momentele sale de depresie, voia să-și ardă manuscrisele. Transcrierea poemelor pe foi ministeriale, înainte de a fi trimise revistelor, o făcea cel mai adesea soția lui.

La 73 de ani, a înregistrat la Radio București 28 de poezii, difuzate pe discuri de vinil (apărute în 1966 și 1977 la Electrecord), apoi pe CD (apărut în 2005 la Editura Casa Radio, ulterior reeditat). Este singura înregistrare radiofonică a poetului – mai făcuse una cu un an mai devreme, dar banda imprimată se ștersese.

George Bacovia s-a stins din viață la 22 mai 1957, în locuința sa din București.

Teatrul municipal din Bacău poartă numele poetului. Tot la Bacău este organizat anual Festivalul literar “Toamnă Bacoviană”. În septembrie 2011, a avut loc Concursul internațional literar ”Toamnă bacoviană”, manifestare prilejuită de împlinirea a 130 de ani de la nașterea poetului George Bacovia. Tot în 2011, Banca Națională a României a pus în circulație, în scop numismatic, o monedă din argint dedicată aniversării a 130 de ani de la nașterea poetului.

 

Cu voi…

Mai bine singuratic şi uitat, 

Pierdut să te retragi nepăsător, 

În ţara asta plină de humor, 

Mai bine singuratic şi uitat. 

O, genii întristate care mor

În cerc barbar şi fără sentiment, – 

Prin asta eşti celebră-n Orient, 

O, ţară tristă, plină de humor…

loading...

Voi ce părere aveți? Așteptăm comentariile voastre mai jos.

Folosim cookie-uri pentru a va asigura o interactiune cat mai buna cu site-ul. Prin continuarea navigarii permiteti utilizarea cookie-urilor. Sunt de acord Detalii