10 octombrie Ziua mondială a sănătății mintale, dar și Ziua mondială de luptă împotriva pedepsei cu moartea
La 10 octombrie, se marchează Ziua mondială a sănătăţii mintale. A fost stabilită, în 1992, de către Federaţia Mondială pentru Sănătate Mintală (World Federation for Mental Health – WFMH), pentru a creşte gradul de conştientizare şi educare, la nivel mondial, în privinţa sănătăţii mintale.
Campania din 2018 are ca temă „Tinerii şi sănătatea mintală într-o lume în schimbare”, potrivit site-ului wfmh.global, şi atrage atenţia asupra problemelor cu care se confruntă tinerii în lumea noastră, în prezent, şi asupra a ceea ce au nevoie tinerii pentru a se dezvolta sănătoşi, fericiţi.
„Imaginaţi-vă că aţi creşte în lumea noastră astăzi. Luptând constant cu efectele încălcărilor drepturilor omului, ale războaielor şi ale violenţei în familie, în şcoli şi în afaceri. Tinerii petrec cea mai mare parte a zilei pe internet – se confruntă cu crime şi agresiuni cibernetice şi se implică în jocuri video violente. Numărul cazurilor de sinucidere şi cel al abuzurilor de substanţe nocive au crescut constant, tinerii se simt singuri şi persecutaţi, (…) se află la vârsta când se pot declanşa boli psihice grave şi totuşi învaţă prea puţin sau deloc despre boala mintală”, se arată în mesajul postat pe site-ul amintit.
Federaţia Mondială pentru Sănătate Mintală încurajează factorii de decizie ai ţărilor şi organizaţiilor din întreaga lume pentru „a lua o poziţie şi a cere mai mult pentru această populaţie vulnerabilă” – tinerii – pentru că „viitorul nostru depinde de ea”.
O multitudine de factori de natură socială, demografică, psihologică sau biologică contribuie la menţinerea sănătăţii mintale a unei persoane. Tulburările mintale apar în toate culturile şi în toate etapele vieţii. De asemenea, pe lângă ceilalţi factorii genetici şi psihici, integritatea sănătăţii mintale se asociază cu schimbările sociale rapide, cu nivelul stresului de la locul de muncă, discriminarea de gen, excluderea socială, stilul de viaţă nesănătos, riscurile violenţei de toate tipurile, cu alte probleme de sănătate, cu accesul la îngrijire şi tratament şi cu încălcările drepturilor omului.
Din cauză că sistemele sanitare, la nivel global, se confruntă cu mari probleme în acordarea de îngrijiri în domeniul sănătăţii mintale, iar resursele disponibile sunt insuficiente, numeroase persoane cu tulburări mintale din ţări din întreaga lume nu primesc niciun fel de ajutor.
La nivel mondial, milioane de oameni suferă astăzi de afecţiuni mintale sau neurologice sau de probleme psihosociale provocate de abuzul de alcool şi de droguri. Bolile mintale şi neurologice, afectând sănătatea în general, pot să blocheze capacitatea omului de a se realiza profesional şi de a fi de folos comunităţii.
În ţara noastră, Liga Română pentru Sănătate Mintală îşi propune să acţioneze consecvent pentru a cunoaşte evoluţia fenomenelor comunitare, sociale, economice şi culturale, precum şi influenţa acestor fenomene asupra indivizilor şi grupurilor, să elaboreze soluţii şi strategii adecvate adaptării persoanelor şi grupurilor aflate în dificultate relaţională, să fie organizator şi consultant competent în programe de sănătate mintală, să se constituie ca grup de presiune în raport cu factorii de decizie politică şi administrativă implicaţi în domeniul sănătăţii mintale, se arată pe site-ul www.sfatulmedicului.ro.
Ziua mondială de luptă împotriva pedepsei cu moartea este marcată anual la 10 octombrie, începând cu anul 2002, la apelul Coaliţiei mondiale împotriva pedepsei cu moartea. La aceeaşi dată este marcată şi Ziua europeană împotriva pedepsei cu moartea instituită în septembrie 2007 de Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei şi de Uniunea Europeană în decembrie 2007.
Dreptul la viaţă al oricărei persoane este recunoscut de Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (1948) care prevede faptul că „nimeni nu va fi supus torturii sau unui tratament crud, inuman sau degradant”. Pedeapsa cu moartea este incompatibilă cu demnitatea umană şi constituie un tratament inuman şi degradant. Mai mult decât atât, nu s-a demonstrat că ar avea vreun efect disuasiv şi, în urma aplicării sale, erorile judiciare pot deveni ireversibile şi fatale, potrivit www.consilium.europa.eu/ro.
Pe lângă această zi, pe 10 octombrie se mai sărbătorește și ziua de luptă împotriva pedepsei cu moartea. În timp ce la nivel mondial s-au derulat şi se derulează mişcări pentru abolirea acestei pedepse, mai multe ţări au adăugat (1980-2000) în sistemul lor juridic pedeapsa cu moartea pentru infracţiuni legate de droguri, pedepse care sunt păstrate în prezent în peste 30 de ţări şi teritorii.
Până în prezent, potrivit Coaliţiei mondiale împotriva pedepsei cu moartea, circa 100 de ţări au abolit această pedeapsă pentru toate infracţiunile, mai mult de 5 ţări au abolit pedeapsa cu moartea pentru crime, în timp ce aproape 60 de ţări şi teritorii rămân adepte ale păstrării pedepsei capitale.
La nivel internaţional, au fost adoptate mai multe instrumente juridice care se referă explicit la abolirea pedepsei cu moartea, potrivit www.mae.ro. Printre acestea se numără Protocolul nr. 6 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului (Strasbourg, 1983) care prevede abolirea pedepsei capitale pe timp de pace, dar permite menţinerea acesteia pentru crime „pe timp de război sau în caz de ameninţare iminentă de război” şi Protocolul nr. 13 la Convenţia CEDO (Vilnius, 2002) care prevede abolirea totală a pedepsei capitale, indiferent de circumstanţe.
Pentru sensibilizarea opiniei publice cu privire la aplicarea pedepsei capitale, considerată inumană şi inutilă, Coaliţia mondială împotriva pedepsei cu moartea recomandă organizarea de evenimente, precum: dezbateri publice şi proiecţii de filme, expoziţii de artă (fotografie, desen, afişe) sau spectacole de teatru.
Împotriva acestei pedepse militează şi Uniunea Europeană care a adoptat norme prin care se interzice comerţul cu bunuri utilizate pentru aplicarea pedepsei capitale, sau a torturii şi a tratamentelor degradante, precum şi furnizarea de asistenţă tehnică legată de astfel de bunuri.
Abolirea universală a pedepsei capitale reprezintă un obiectiv prioritar şi pentru ţara noastră care a devenit membră a grupului de lucru privind abolirea pedepsei cu moartea, încă de la aderarea la Uniunea Europeană, în 2007. De asemenea, s-a implicat, în mod constant, în activităţile de definitivare a Planului de acţiune privind abolirea pedepsei cu moartea al UE, precum şi în elaborarea strategiilor de acţiune ale Uniunii Europene în relaţia cu alte organizaţii internaţionale pentru combaterea pedepsei cu moartea.
În România, pedeapsa cu moartea a fost abolită în anul 1990, dar ca membru al UE, al Consiliului Europei şi al ONU, statul român se alătură eforturilor comunităţii internaţionale în vederea respectării drepturilor omului în întreaga lume şi adoptării unui moratoriu privind pedeapsa capitală.
