După 1990, din România au dispărut două reactoare nucleare realizate la IMGB!

Pe 17 iulie se împlinesc 39 de ani de la începerea lucrărilor la Centrala Nucleară Cernavodă. Trebuia să aibă 4 reactoare, dar nu are decât două. La începutul anului 2014, guvernul anunţa că unităţile 3 şi 4 de la Centrala Nucleară de la Cernavodă vor fi realizate cu o investiţie de 6 miliarde de euro, venită din China. Urma să se înfiinţeze o societate româno-chineză care să materializeze proiectul. Cu toate acestea, se bate pasul pe loc. De ce? 

“Chinezii voiau să vină cu banii, iar noi urma să venim cu tehnologia, pentru că ei ştiau, pe bună dreptate, că noi avem capacitatea tehnologică de a construi centrale nucleare. Lucru care nu se mai poate face, pentru că unităţile economice autohtone care se ocupau de aşa ceva au fost desfiinţate pe motiv că sunt fiare vechi”, a declarat presei regretatul inginer Cornel Mihulecea, fost preşedinte al Comitetului de Stat pentru Energie Nucleară.
Planul iniţial de la Cernavodă, cel din 1980, prevedea construcţia a cinci unităţi cu reactoare canadiene de tip CANDU, care folosesc drept moderator în reacţia nucleară apa grea.
Pentru acestea, România a cumpărat licenţa, a asimilat tehnologia şi a început să construiască centrala şi reactoarele, să producă combustibilul nuclear şi apa grea. În 1996 a fost pornită unitatea 1, iar în 2007, unitatea 2.

Mihulecea (primul dindreapta) la partenerii canadieni

 

Având tehnologia asimilată, după 1990 la IMGB, Bucureşti, erau deja realizate componentele de bază pentru unităţile 1, 2, 3 şi 4 (din care unităţile 1 şi 2 au fost montate şi funcţionează -n.r.) iar la Piteşti exista deja o rezervă de 602 tone de combustibil nuclear.
“În ianuarie 1990, premierul Petre Roman m-a sunat şi mi-a cerut să mă pensionez. Am întrebat cui să predau tot ce am de predat – gândiţi-vă că este vorba despre tehnologie nucleară şi combustibili nucleari! -, iar el mi-a răspuns că nu trebuie să-mi fac griji, să plec şi gata! După câţiva ani de la plecarea mea, primele două reactoare au fost puse în funcţiune, dar celelalte două, pentru unităţile 3 şi 4, au dispărut, la fel cum au dispărut fără urmă şi cele 602 tone de combustibil nuclear, omologat şi fabricat legal în România. Cu acest combustibil ar fi putut funcţiona timp de 5 ani un reactor care furnizează 9% din energia ţării. Acum, va trebui să cumpărăm reactoare de la canadieni. Mi-e ruşine pentru ceea ce se întâmplă”, a mai spus Cornel Mihulecea.

Datele au fost confimate de reprezentanții Institutului de Fizică Atomică Măgurele.

Citește și:

România cumpără tehnologia nucleară pe care o deținea, dar și-a distrus-o singură după 1990