Aleea Modrogan, din București, are formă de potcoavă. Pleacă din Bd. Aviatorilor și, după un ocol, ajunge din nou în același Bulevard. Aleea închide în interiorul ei curtea unui monument istoric vechi de 103 ani, cel al boierilor Filipești: vila Filipescu-Brâncoveanu. O porțiune de aproximativ 20 de metri din gardul acestui ansamblu arhitectural excepțional, pe partea dinspre Bulevadrul Aviatorilor, este înclinat către trotuar. Stă să cadă peste trecători. Administratorul, al doilea partid politic ca importanță din România în acest moment, a găsit o soluție…
”Situațiunea”, ca să-l parafrazăm pe I.L. Caragiale, este veche. S-a agravat în timp. Zidul andamblului, greu, solid, monumental, risca să cadă pe trotuar și, Doamne ferește!, să accidenteze, poate chiar mortal, trecătorii. Iar aceștia, fiind alegători, trebuie protejați! Porțiunea buclucașă se află înspre partea cu numărul 22 al Aleei Modrogan. Menționăm că acestă arteră începe la nr. 1 – adică Vila Filipescu – cu un sediu PNL și se termină la nr. 22 cu celălat sediu PNL. În fine, pe o porțiune de aproxiamtiv 20 de metri, gardul stă să cadă peste trotuar și drum. Este vorba despre câteva tone de zid gros de cărămidă și fier forjat…
În acest context, a intervenit sintagma ” se rezolvă”. Și s-a rezolvat! Adminsitratorul a proptit gardul în șase (6!) bârne, care la bază au fost înfipte cu piroane în asfaltul trotuarului. Să țină! Acum,… ele țin,… dar nu prea mult, pentru că sunt din brad, esență moale. Ar fi mers mult mai bine un fag, esență tare, care oricum se taie într-o veselie în munții României. Și nu ar fi costat mai mult decât prețul unu jeep din curtea sediului PNL de pe Aleea Modrogan nr. 1….
A fos domeniul marelui boier Alexandru Filipescu Vulpe
Ridicată de Alexandru Filipescu, vila Filipescu – Brâncoveanu a fost realizată în perioada 1909 – 1915 după planurile arhitectului Roger Bolomey, în stil neoromânesc, pe domeniul marelui boier Alexandru Filipescu Vulpe, care își avea aici reședința de vară. În incinta ce cuprinde cel mai mare parc privat din București – amenajat d egrădinarul belgian Guillemain -, se mai află alte două case, sere pentru flori, o clădire pentru corpul degardă și o fântână.
