Se împlinesc 79 de ani de la asasinarea premierului Armand Călinescu de către membrii Gărzii de Fier

21 septembrie 2018, 08:08 5 min de citit

La sfârşitul lunii martie 1938 a izbucnit polemica între Nicolae Iorga şi Corneliu Zelea Codreanu, conducătorul Mişcării Legionare . După ce bătrânul profesor a sesizat autorităţile, Codreanu a fost condamnat la 6 luni de închisoare pentru calomnie. Însă, în acest timp, autorităţile Ministerului de Interne au efectuat mai multe verificări la „cuiburile” legionare, iar lui Codreanu i s-au mai găsit şi alte capete de acuzare, inclusiv „cârdăşie cu şeful unei puteri străine” şi „uneltire contra ordinei sociale”, motiv pentru care a mai fost condamnat la 10 de muncă silnică.

Rechizitoriul a fost întocmit de Armand Călinescu, ministru de Interne la acel moment. De fapt, Garda de Fier devenise extrem de „incomodă” pentru regele Carol al II-lea, iar autorităţile au găsit diverse motive pentru a-i trimite la închisoare pe liderii acesteia.

În noaptea de 29/30 noiembrie, Corneliu Zelea Codreanu, împreună cu alţi lideri legionari (printre care se numărau Nicadorii, asasinii lui I. G. Duca, şi Decemvrii, asasinii lui Mihail Stelescu), au fost asasinaţi în timp ce erau transportaţi de la închisoarea din Râmnicu Sărat spre cea de la Jilava.

Acest fapt a alimentat mânia legionarilor, care în perioada următoare au trecut la represalii. Armand Călinescu şi Nicolae Iorga erau consideraţi vinovaţi în ochii legionarilor de asasinarea conducătorului lor.

În decembrie 1938, Armand Călinescu se numără printre membrii fondatori ai Frontului Renaşterii Naţionale, partid unic şi totalitar aflat sub comanda directă a şefului statului.

La 6 martie 1939, patriarhul Miron Cristea, prim-ministru în funcţie, încetează din viaţă, astfel că Armand Călinescu este desemnat noul preşedinte al Consiliului de miniştri. Preluarea mandatului intervinea într-un moment de maximă încordare pe scena internaţională.

La 1 septembrie 1939, în urma deciziei lui Hitler de a invada Polonia, începe cel de-al Doilea Război Mondial. Sfârşitul lui Armand Călinescu a venit la doar trei săptămâni după izbucnirea marelui război. În jurul orelor 14:00 ale zilei de 21 septembrie, primul ministru se deplasa spre casă, într-un luxos automobil Cadillac, neblindat, în care se mai aflau şoferul şi o gardă de corp.

Se împlinesc 79 de ani de la asasinarea premierului Armand Călinescu de către membrii Gărzii de Fier 1

În zona Eroilor, acesta a fost blocat de un alt automobil din care au coborât mai mulţi oameni înarmaţi. A urmat un schimb de focuri în care au fost ucişi şoferul şi primul ministru, în timp ce agentul de pază a fost rănit grav.

Armand Călinescu, aflat pe bancheta din spate, a fost răpus de douăzeci de gloanţe. Avea 46 de ani. Asasinii au fost capturaţi şi aduşi la locul atentatului, unde au fost executaţi, iar cadavrele lor au fost abandonate în stradă.

Ei au fost identificaţi ca fiind: Dumitru Dumitrescu, Ion Moldoveanu, Ion Vasiliu, Traian Popescu-Puiu, Cezar Popescu, Ion Ionescu. Majoritatea erau studenţi.

În zilele următoare, în toate închisorile din ţară s-a desfăşurat o veritabilă campanie împotriva Gărzii de Fier. Represiunea a fost cruntă. Au fost ucişi peste 300 de fruntaşi legionari.

Se împlinesc 79 de ani de la asasinarea premierului Armand Călinescu de către membrii Gărzii de Fier 2

Misterul asasinatului nu a fost elucidat nici până în zilele noastre. Motivul principal al crimei a fost răzbunarea pentru uciderea lui Zelea Codreanu în urmă cu 10 luni. Totuşi, de-a lungul timpului s-au dezvoltat diverse scenarii privind şi alte implicaţii în plănuirea asasinatului.

Odată cu începutul celui de-al doilea război mondial, atât Germania, cât şi Marea Britanie, aveau motive puternice pentru a dori dispariţia primului ministru român, adversar al fascismului şi hotărât să menţină România în neutralitate. Pionul principal pare să fi fost Horia Sima, noul lider al Mişcării Legionare, venit special din Germania pentru a supraveghea reuşita atentatului.

În ceea c eprivește asasinarea celor 300 de legionari, istoricul Lucian Boia afirmă că ei erau, de fapt, elita intelectuală a Mișcării Legionare. Adică nu a avut loc doar un asasinat, ci decapitarea Gărzii de Fier și, zice istoricul, poate că alta ar fi fost istoria României dacă nu ar fi avut loc acea ”decapitare”.

Vă prezentăm calendarul principalelor evenimente care au avut loc pe 21 septembrie:

1327: Regele englez Eduard al II-lea, care a renunțat la tron în ianuarie, este ucis în închisoare, în castelul Berkeley (Gloucestershire).
1538: În Moldova își începe domnia Ștefan Lăcustă, care este nepotul lui Ștefan cel Mare, și va domni 2 ani.
1792: Convenția Națională Franceză, constituită în Franțacu o zi înainte, votează pentru abolirea monarhiei. Instaurarea primei Republici Franceze.
1847: Are loc inaugurarea primei lucrări moderne de alimentare cu apă a Bucureștilor– „Stabilimentul fântânilor de la Mihai Vodă„.
1937: A apărut pentru prima oară romanul Hobbitulde R. R. Tolkien.
1938: Uraganul New Englandlovește nord-estul Long Island din New York. 682-800 de oameni sunt uciși, mai mult de 57.000 de case sunt avariate sau distruse. Prejudiciul este estimat la 306 milioane de dolari SUA.
1939: Primul ministru român Armand Călinescueste asasinat de membrii Gărzii de Fier.
1964: Maltadevine independentă față de Regatul Unit.
1971: Bahrain, Bhutanși Qatar se alătură ONU.
1976: Seychellesse alătură ONU.
1983: Telefonul mobil Motorola DynaTAC 8000X în greutate de 800 de grame a primit aprobare de la Comisia Federală de Comunicații din SUA și va deveni primul telefon mobil din lume.
1990: Tribunalul Militar Teritorial București l-a condamnat pe Nicu Ceaușescula 20 de ani de închisoare, 10 ani de interdicție a unor drepturi și degradare militară. În noiembrie 1992 a rămas în picioare doar acuzația de port ilegal de armă, pentru care a primit 5 ani de detenție și a fost pus în libertate condiționată pe motive medicale.
1999: Taiwanuleste zguduit de un cutremur major. Aproximativ 2.400 de persoane sunt ucise.