Ministrul Muncii, Violeta Alexandru, a vorbit, la Adevărul Live, despre problemele sistemului de pensii şi a precizat că Guvernul va trebui să găsească bani pentru dublarea alocaţiilor pentru copii.
Mai mult, ministrul a subliniat că ea e de părere că pensii speciale ar trebui să existe doar pentru cei din Armată, la toate celelalte categorii fiind necesar să se ţină cont exclusiv de principiul contributivităţii, chiar şi pentru magistraţi.
Pe de altă parte avem şi cazuri la extrema cealaltă unde am văzut, au ieşit la pensie oameni la 39-40 de ani.
Eu despre aceştia am vorbit. Deşi PSD a speculat că i-am făcut pe români leneşi. Nici vorbă. Să ştiţi că văd în jurul meu oameni care muncesc foarte mult. Vin dintr-un mediu şi dintr-o activitate în care se muncea foarte mult. Se câştigă bani greu şi cu foarte multă muncă în România.
În anumite domenii, cum e cazul în poliţie, există un apetit pentru a ieşi la pensie mai devreme, cu scopul de a cumula ulterior pensia cu salariul. Ies la pensie oameni care sunt în plină formă. Eu am 44 de ani. Vă uitaţi la un om care peste un an vă poate informa că a ieşit la pensie.
Ce măsuri veţi lua? Veţi ridica pragul de pensionare pentru aceşti oameni?
Este o discuţie pe care o avem pe masă. Să ştiţi că sunt mai multe lucruri pe care le discutăm la pachet despre tot ce înseamnă politici de pensionare corelat cu politici de îmbătrânire activă.
Există în Europa o întreagă discuţie despre crearea cadrului prin care pensionarii să-şi poată dezvolta activităţi, pasiuni, şi să se simtă utili.
Să iasă unii dintre ei din zona de depresie care este şi el un fenomen studiat în legătură cu modul în care se îmbătrâneşte în Europa.
Da, este o discuţie pe masă, aceea a prelungirii vârstei pentru această categorie care astăzi se pensionează spre 45 de ani, dar aceasta numai pe baza unei consultări pe care o avem cu toţi reprezentaţii instituţiilor vizate.
Eu mi-am fixat un termen pentru problemele generate de legea pensiilor, care sunt nesfârşite.
Te îngrozeşti când te uiţi ce a lăsat PSD în toată legea aceasta a pensiilor cu care s-a lăudat.
PSD ştia dar nu i-a păsat. A făcut doar legea şi şi-a pus-o în tablou, ca şi cum ar fi o mare reuşită. În realitate ea generează nesfârşite probleme.
Mi-am fixat un termen de începutul lunii februarie de a avea o diagnoză a paletei de probleme generate de tot ce înseamnă problematica pensiilor din România.
Personal, credeţi că magistraţii ar trebui să beneficieze de pensii speciale?
Nu e vorba de personal. Nu poţi avea opinii personale într-o echipă în care decizia este foarte clară. Eu sunt ferm convinsă că avem o problemă de societate să fim toţi corecţi. Vorbim cu lejeritate despre „celălalt” să fie corect dar nu ne uităm în curtea noastră.
Toţi avem opinii despre cum ar trebui să fie celălalt corect, dar nu ne uităm la noi. Ori eu sunt ferm convinsă că ne trebuie un moment 0 în care să discutăm despre pensii pe principii de contributivitate.
Pentru toate categoriile?
Pentru toate cateogiriile. Sunt discuţii pe care le înţeleg cu privire la salariile celor din armată. E vorba de o discuţie care vine pe o întreagă tradiţie a sistemului de pensii pentru militari. Înţeleg că şi în privinţa poliţiştilor se poate face o asimilare.
Ar fi singura excepţie la care m-aş referi. E adevărat că avem multe discuţii ale Curţii Constituţionale. Şi o să mă întrebaţi „păi nu aţi spus dvs că respectaţi legile?”.
Despre asta este vorba. Că vezi un principiu şi eşti ataşat lui. În cee ce mă priveşte chiar cred că trebuie setat un moment în care să discutăm despre ce înseamnă să fii special.
De ce nu e special un bibliotecar? El de ce nu este special? După mine este special. Vine de la casele locale de pensii din Bucureşti pentru că am avut această iniţiativă de a reorganiza spaţiul astfel încât să nu mai stea pensionarul, că e umilitor.
Şi am văzut acolo, în arhivă, de când am deschis uşa, era un praf de neimaginat.
Din hârtiile vechi, din dosare. De ce n-ar fi acest om special? Ne trebuie un moment 0 în care să avem puterea să fim corecţi.
Eu cred că toate categoriile cu excepţia armatei ar trebui să se întoarcă la principiul contribuitivităţii. Dar repet, avem decizii ale CCR cu privire la pensiile magistraţilor şi suntem chemaţi să le punem în practică.
Deci dvs spuneţi aşa. Chiar dacă trebuie veţi schimba legea şi veţi ajunge la un moment T0, magistraţii spre exemplu, pot să conteste prin CSM la Curtea Constituţională şi aceasta să vă oblige să le acordaţi în continuare aceste pensii speciale.
Se întâmplă deja. Avem decizii ale Curţii în acest sens.
Soluţia aici ar fi impozitarea progresivă a pensiilor. Este o soluţie care a propus-o şi PSD dar şi oameni din societatea civilă sau oameni din domeniu.
Aveţi vreo altă soluţie înafară de aceasta?
Soluţia pe care noi am promovat-o şi am rămas ataşaţi ei este cea de a modifica cadrul legal, ceea ce e pe cale să se întâmple prin votul în plenul Camerei Deputaţilor. L-am cerut din decembrie, dar dintr-un motiv ce ţine de logica PSD-ului subiectul a fost amânat până la începerea sesiunii următoare. Soluţia noastră rămâne aceeaşi, de abrogare a pensiilor speciale, subiect pentru care am depus un proiect de lege.
Şi dacă se va ajunge din nou la CCR, ce faceţi?
Să nu anticipăm. Poziţia noastră este vizibilă prin proiectul de lege care l-am promovat în Parlament. Am foarte multe mesaje de la oameni care ridică chestiuni de bun simţ, aşa cum ridicaţi şi dvs. Ca răspuns la toate aceste chestiuni de bun simţ am promovat şi am luptat pentru un proiect de lege care este pe cale să fie aprobat în Parlament.
Doar PSD l-a amânat, pentru că era pe cale să fie aprobat în sesiunea din decembrie. Înţeleg că toate formaţiunile politice l-ar susţine, deci ne apropiem de finalul acestei dezbateri care a lăsat răni adânci în societate prin injusteţea cu care a fost abordate lucrurile.
Tocmai. Vorbim despre această inechitate socială şi această discrepanţă, între cea mai mică pensie, care este de 700 şi ce va de lei în România, şi cea mai mare care este de peste 74.000 de lei pe lună.
Deci avem o dată o pensie de 150 de euro şi o altă pensie de peste 15.000 de euro. Ce veţi face pentru a reduce această discrepanţă dintre sume?
În primul rând aş vrea să clarific faptul că ceea ce în spaţiul public se defineşte a fi pensie minimă, 704, în esenţă nu este o pensie. Ea e prevăzută în lege o pensie, dar nu este pensie. Este o formă de sprijin social, o indemnizaţie socială, care se adresează cu precădere celor care nu au contribuit în sistemul de pensii.
Sau care au contribuit insuficient, prin activitate desfăşurată doar câţiva ani din stagiul minim de cotizare de 15 ani. În aceste condiţii problema pe care eu vreau să o ridic în această discuţie pe care eu deocamdată o fac intern într-un grup de lucru şi o voi scoate în dezbatere publică după 11 februarie după cum vă spuneam, este următoarea: Este just ca cineva care nu a lucrat sau care a lucrat foarte puţin să primească o creştere a pensiei, pentru că îmi dau seama că nu poţi trăi cu aceşti bani, aş vrea să clarific acest lucru, îmi dau seama, dar eu sunt chemată să fiu corectă pentru toate categoriile de beneficiari.
E corect să cresc pensia celor care nu au contribuit deloc iar cea a celor care au lucrat pe un salariu minim, care au muncit, salariu minim care presupune că au muncit în condiţii destul de grele, şi care au ajuns după calculul pensiei la o sumă destul de apropiată de pragul de 704.
Dvs ce aţi alege? Acest om a lucrat, pentru un salariu minim, posibil nu a avut pregătirea, dar a muncit, şi-a câştigat singur dreptul la pensie.
Şi cineva care a muncit foarte puţin, din orice considerent, eu nu judec pe nimeni, e posibil să fi existat nişte cauze pentru care nu a putut munci, sau a lucrat foarte puţin.
Eu sunt datoare să fiu corectă cu cei care au muncit, care au contribuit, care s-au trezit dimineaţă şi s-au dus la serviciu, care au lucrat în condiţii grele.
Deci lucrurile trebuiesc văzute într-un echilibru. Aceste lucruri fac obiectul discuţiei noastre.
Este un atac nemeritat din partea PSD, pentru că „am dat toate mesajele de rigoare cum că nu mă interesează de viaţa acestor oameni care câştigă 704 lei”.
Ba da. Mă interesează. Nu-mi pun o lege în ramă. Pentru că dacă voiau să o facă, o făceau, Dacă voiau să o facă să crească printr-o modificare a legii, o făceau, să ştiţi.
Şi e posibil să mai crească această sumă de 700 de lei?
Ea nu este văzută ca o pensie ca să fie indexată cu rata inflaţiei, asta încerc să vă spun. Ne gândim la o soluţie şi pentru aceşti oameni. Dar prioritatea pentru mine este ca sistemul de pensii să fie corect cu cei care au muncit, să nu mai avem erori de calcul în dispozitivul de calculare al pensiei, să nu mai fie oameni care aşteaptă cu lunile, cu jumătate de an până la un an decă au stagii de cotizare şi în afara României.
Lucrurile se complică şi mai mult în recalcularea pensiei.
Sunt oameni care au muncit. Sunt oameni care s-au trezit de dimineaţă, s-au dus în fiecare zi la muncă.
Pentru ei sunt datoare să dau nişte soluţii imediate şi deja sunt implicată în acest proces. Am redus de la 14.000 la 3.000 numărul de dosare cu întârzieri în recalculare.
E dreptul oamenilor care au muncit şi trebuie să fac tot ce-i omeneşte posibil pentru ca lucrurile să fie îndreptate.
Dar da, ne gândim şi la o soluţie pentru cei care în acest moment primesc 704, dar, repet, este o mare diferenţă între aceşti oameni care au dreptate să ceară mai mult pentru că s-au scumpit lucrurile, costul vieţii este foarte mare, dar lucrurile trebuie întărite într-o asemenea manieră încât să fie corect şi pentru dânşii şi pentru cei care au muncit totuţi într-un stagiu minim de cotizare”, a spus ministrul muncii.
