În anii ’70, specialiștii de la INCAS au adaptat un elicopter cumpărat de la sovietici, de tipul Mi-8, în variantă VIP. Mai exact, au schimbat interiorul, punând scaune mai confortabile (asemănătoare unor fotolii), o măsuță de mici dimensiuni și o toaletă luată de la un avion Iliușin Il-18. Destinația: Nicolae Ceaușescu, ”conducătorul supreme” al României socialiste.
În exterior, au fost adăugate două rezervoare suplimentare, luate de la avioanele MiG-21. Acest elicopter era destinat zborurilor prezidențiale. Dar lui Nicolae Ceaușescu nu i-a plăcut foarte mult, pentru că avea ferestre mici, iar fostul președinte nu putea să vadă prea bine afară. Dacă survola județul Buzău, să zicem, era interesat să verifice dacă îl mințise sau nu primul-secretar, care îi raportase că încheiase campania agricolă”, ne-a spus muzeograful Sorin Turturică, Muzeul Național al Aviației Române, în curtea căruia se află o parte din elicopterele pe care le-a avut Ceaușescu.
Ceaușescu a fugit cu un elicopter folosit și astăzi de președinții României
În fine, în acest context Ceaușescu a preferat să zboare cu elicoptere I.A.R.-316, fabricate la Brașov, sub licență franceză. Acestea au o vedere către exterior mult mai largă decât elicopterele Mi-8.
Numai că aparatele I.A.R.-316 aveau un singur motor, iar dacă acesta se oprea în aer… era o mare problemă. Iar Securitatea l-a avertizat pe președinte. În acest context, în anii 1979-1980 au fost cumpărate patru aparate de tipul SA365 „Dauphin”, dintre care două erau în variantă VIP. Cu unul dintre aceste „Dauphin”-uri cuplul Ceaușescu a decolat de pe clădirea C.C. al P.C.R. la 22 decembrie 1989.
Iată că în acest context se poate spune că obsesia lui Nicolae Ceaușescu privind producția agricolă a dezvoltat, indirect, aeronautica românească…
SA365 „Dauphin” nu se află la Muzeul Aviației deoarece este perfect functional și a fost folosit de persoanlitățile politice postdecembrieste.
Producţiile mincinoase au lăsat populaţia fără hrană
Un banc de pe vremea lui Ceauşescu spunea că miliţia a arestat un om care a intrat într-un magazin şi a strigat ca pe stadion: gooool!…
La vremea respectivă, magazinele alimenatre erau goale, dar nu era voie să comentezi această evidenţă. De ce erau goale?
Un alt banc spunea că Ceauşescu s-ar interesat de situaţia unei scroafe excepţionale, dintr-o rasă prolifică, achiziţionată din Occident. ”Câţi purcei a fătăt?”, întreabă Ceuşescu. Purceaua fătase cinci purcei. ”20!”, a răspuns secretarul de partid fără să clipească. ”Bun, zice Ceauşescu, daţi cinci la export, restul mănâncă populaţia!”
Dincolo de banc, producţiile agricole erau într-adevăr umflate din cauza nebuniei palnurilor cincinale care nu puteau fi realizate. Producţia globală agricolă trebuia să sporească în cincinalul 1981-1985, de pildă, într-un ritm mediu anul de 4,1%. Organele de partid nu îngăduiau raportarea unor producţii sub asemenea standarde impuse, astfel apăreau minciunile care influeţau în lanţ economia, cu efecte directe asupra cetăţenilor. Iar mecanismul găunos fusese construit sub comanda lui Ceuşescu însuşi…
Istoria elicopterului are legături cu ţara noastră
Conform istoriei universale a aeronauticii, elicopterul a fost inventat de inginerul francez Paul Cornu. Acesta a reuşit, pe 13 noiembrie 1907, primul zbor din lume cu un elicopter, ce cântărea 260 de kilograme şi s-a menţinut în aer timp de 20 de secunde, la o înălţime de 30 de centimetri deasupra Pământului, după care s-a prăbuşit. Paul Cornu s-a născut pe 15 iunie 1881, în Glos la Ferriere, Franţa, într-o familie cu 13 copii şi cu origini româneşti.
Tache Brumărescu – avion cu decolare verticală în 1911
Un alt inventator cu origini româneşti care a gândit realizarea unui elicopter a fost Tache Brumărescu.
Posesor a circa 200 de brevete cu aplicaţii în domenii diverse, el a fost preocupat şi de aviaţie. A început prin a realiza jucării zburătoare pentru copii. Apoi, în 1909 a inventat un avion pe care l-a denumit Columba. Elementul de originalitate provenea din faptul că motorul de 50 CP acţiona o elice tractivă, una propulsivă, dar şi una orizontală, dispusă deasupra postului de pilotaj, ca la elicoptere. Astfel, Tache Brumărescu poate fi considerat un precursor al zborului vertical.
După mai multe modificări, a testat acest aparat la 27 mai 1911, la Bucureşti. Avionul a zburat circa 80 de metri, la doi metri deasupra solului, fiind pilotat chiar de constructor. Neavând experienţă, Brumărescu a pierdut controlul asupra direcţiei şi l-a izbit de un copac
