Sfârșitul asediului otoman asupra Vienei. Armata germano-polonă condusă de ducele Carol de Lorena și de regele Jan Sobieski înving în apropiere de Viena oastea marelui vizir Kara Mustafa. În acest război, austriecii s-au apărat cu… rachete, gândite și contruite de un sibian.
Sultanul Soliman Magnificul cucerise în anul 1521 Belgradul şi cetatea Sabacului şi a devenit un pericol iminent pentru Ungaria. La 29 august 1526, în urma bătăliei de la Mohacs, Ludovic al IIlea, regele Ungariei, şi-a pierdut viaţa, iar Ungaria creştină a dispărut de pe hartă, devenind “eyelet”, adică paşalâc turcesc.
În faţa lui Soliman s-au deschis porţile Europei, iar sultanul s-a hotărât să atace cetatea de scaun a Habsburgilor. La data de 27 septembrie 1529 Viena era complet încercuită de o oaste otomană ce însuma 250.000 de soldaţi. Cetatea era apărată de 22.000 de infanterişti şi 2.000 de călăreţi. În cursul asediului, agresorii otomani s-au trezit atacaţi cu o armă ciudată, cu care nu se mai confruntaseră până atunci. Era vorba despre nişte proiectile asemănătoare unor suliţe lungi, mai groase decât cele obişnuite, care veneau şuierând prin aer.
Când atingeau pământul, suliţele stranii explodau cu un zgomot puternic. Cel care a aruncat în luptă acele nemaivăzute proiectile era sibianul Conrad Haas. Pe 15 octombrie, Soliman s-a recunoscut învins, a ridicat asediul şi s-a retras la Belgrad, lăsând în urmă tot ce nu se putea transporta uşor. Trupele otomane pierduseră 40.000 de ostaşi, iar cu această ocazie, armata turcă, cu elita ei de ieniceri, şi-a pierdut renumele de “neînvinsă”.
Ce este cu acest Conrad Haas? Până la mijlocul anilor 1960, specialiştii considerau că racheta în trepte a fost inventată în 1650, de polonezul Kazimierz Semionowiczs. Printr-o comunicare ştiinţifică, prezentată în 1966 la Congresul Internaţional de Aeronautică de la Madrid, savantul român prof. dr. ing. Elie Carafoli, care era şi preşedintele Federaţiei Internaţionale de Astronautică, a răsturnat definitiv această ierarhie. Bazându-se pe un vechi manuscris găsit în arhivele de la Sibiu, Carafoli a demonstrat că primele rachete în trepte au fost construite de sasul Conrad Haas, la Sibiu, în 1529. Deci cu peste 120 de ani înaintea polonezului. Manuscrisul demonstrează şi faptul că sibianul a adus rachetei anumite îmbunătăţiri, folosite şi acum în domeniile de vârf ale tehnicilor militare şi ale celor spaţiale.
Unele invenţii în domeniul tunurilor au pus în umbră rachetele sibianului pentru câteva sute de ani, dar în secolul al XX-lea ele revin brusc în actualitate, în special prin Hitler, apoi prin expansiunea cosmică a omenirii. Manuscrisul lui Conrad Haas privind rachetele, inclusiv schiţele în care invenţia sibianului seamănă izbitor cu o rachetă actuală, a fost găsit de profesorul Doru Teodoriciu, în 1961, la Biblioteca din Sibiu.
A gândit, în secolul al XVI-lea, prima «cabină spaţială» din lume
Lista invenţiilor lui Conrad, descoperite de Doru Teodoriciu, cuprinde: racheta cu două etaje de ardere – datată 1529; racheta cu trei etaje – 1529; bateria de rachete – 1529; căsuţa zburătoare – 1536); experimentarea principiului arderilor necesare la racheta cu mai multe etaje – 1555; utilizarea aripioarelor de stabilizare având forma literei delta – 1555.
«Căsuţa zburătoare» propulsată în aer de rachetă nu este nimic altceva decât anticiparea cabinei spaţiale folosite de cosmonauţi începând cu anii 1950. În lucrare erau menţionate şi pulberile lui Ioan Românul (Hans Walah) din Alba Iulia.
