Țara noastră riscă sacțiuni europene pentru că nu adoptat o directivă importantă privind spălarea banilor și finanțarea terorismului. Acest lucru trebuia să se întâmple până pe 26 iunie 2018. Termenul a expirat. Guvernul și Parlamentul au avut alte preocupări în acest timp…
Este vorba despre Directiva europeană 2015/849 pentru combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului, care trebuia transpusă în legislația națională până la 26 iunie 2017. În România, însă, abia la 31 mai 2018 Guvernul a adoptat un proiect de lege în acest sens și l-a trimis la Parlament, informează HotNews.ro.
„Transpunerea directivei privind spălarea banilor a întarziat nejustificat. Ea trebuia transpusă începand cu luna iunie 2015. La 26 iunie 2017 a expirat termenul de transpunere. Directiva aducea o serie de noutăți în materie de evaluare a riscurilor de spălare a banilor și de identificare a beneficiarului real al produsului infracțiunii. Proiectul de lege a fost redactat foarte târziu de Oficiul Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor. De la începutul lunii martie 2018 a mai stat blocat vreo două luni și la Secretariatul General al Guvernului. A fost adoptat un proiect de lege de către Guvern abia la 31 mai 2018. Momentan, proiectul este la Parlament”, a declarat fostul agent al României la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, Răzvan-Horațiu Radu, recent schimbat de premierul Viorica Dăncilă din funcția de subsecretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe.
Radu a explicat că a recomandat varianta adoptării de către Guvern a unei ordonanțe de urgență pentru a evita procedura legislativă prelungită din Parlament, însă acest lucru nu s-a întâmplat.
„În ciuda recomandării noastre, nu s-a emis o Ordonanta de Urgenta care ar fi rezolvat transpunerea. Pe zona mea de reprezentare, am comunicat gravitatea problemei decidentilor din alte ministere și am sesizat aproape săptămânal conducerea ministerului afacerilor europene cu privire la urgenta transpunerii. Lunar am introdus directiva aceasta, alături de altele, în lista de informare către Guvern. Nu sunt convins ca s-a explicat și mai sus, la nivel de prim-ministru și de Parlament cât de gravă este problema. Sau poate s-a explicat, nu cunosc, n-am participat la sedințele de Guvern și, prin urmare, nici la Parlament nu aveam cum să susțin directiva”, a mai spus Răzvan-Horațiu Radu.
În aceste condiții, fostul subsecretar de stat din MAE a avertizat asupra riscului ca România să fie trimisă să dea explicații la Curtea de Justiție a UE pentru netranspunerea directivei.
„Legea nu este în vigoare și nici o ordonanță de urgență de transpunere nu s-a dat, deși am văzut că Guvernul a adoptat la ultima sedință în care putea da ordonanțe de urgență vreo 10 asemenea acte normative. Dacă vom fi dați în judecată de către Comisia Europeană și ni se vor cere despăgubiri care ar putea ajunge și la câteva milioane de euro, va fi foarte greu ca România să se apere, pentru că legea nu este în vigoare. Ar fi prima dată de la aderare când am putea fi obligați să plătim sancțiuni pentru netranspunerea legislației europene”, a mai spus Radu.
Acesta a atras atenția și asupra faptului că nici proiectul de lege inițiat de Oficiul Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor nu transpune complet directiva europeană.
„Proiectul de lege are însă și probleme de transpunere. Sper să fie rezolvate în Parlament. Una care mă doare, ca procuror, se referă la capacitatea organelor judiciare de administrare a probelor. Activitatea de probațiune va fi mai dificilă și modificarea adusă la Guvern, ulterior redactării proiectului de lege, nu respectă directiva. Sper însă că ministrul Afacerilor Europene a facut observații în acest sens, al netranspunerii totale”, a mai declarat Răzvan-Horațiu Radu.
