O organizație ecologistă a făcut publice mai multe fotografii cu defrișările care se fac la Sarmisegetuza Regia. Tăierile de copaci au loc pentru a deschide front de lucru arheologilor. Ecologiștii ar vrea să stopeze activitatea forestieră, arheologii vor să o continue. Cearta pare o copilărie, dar implicațiile sunt grave. Cu ani în urmă, un scandal similar a dus la destituirea ministrului Culturii.
Administrația sitului Sarmizegetusa Regia a început să defrișeze 17 din cele 18 hectare pe care se întinde situl UNESCO. Potrivit organizaţiei Agent Green copacii tăiați au căzut peste zidurile cetății dacicie și riscă să distrugă situl arheologic. Mai pe românește, ecologiștii ar vrea să stopeze tăierea copacilor seculari, dar arheologii nu se lasă. O asemena gâlceavă a mai avut loc cu aproape șase ani în urmă și a scos la lumină lucruri nu tocmai curate în capitala regilor daci.
Sarmizegetusa Regia, trei etaje de istorie străveche
În iunie 2012, actorul Mircea Diaconu, proaspăt numit la conducerea Ministerului Culturii, a şocat opinia publică declarând că vrea să decoperteze muntele pe care se află Sarmizegetusa Regia, pentru a pune în valoare trei etaje de istorie străveche.
”Sarmizegetusa mi se pare un lucru de o importanţă uriaşă, de neimaginat. Eu, dacă nu dau dealul ăla la o parte, crap, pocnesc”, spunea Mircea Diaconu.
După trei săptămâni, în loc să înceapă decopertarea la Regia, Diaconu a fost dat afară din minister şi din guvern, iar proiectul său a fost “înmormântat”.
După doi ani de tăcere, Mircea Diaconu a dezvăluit care a fost motivul demiterii sale: “Când am pronunţat Sarmizegetusa Regia, m-au dat afară din minister”. De ce?
Plecând de la scrierile unor autori antici, cum că dacii ar fi tăiat şi zidit munţii de la Orăştie, realizând la Sarmizegetusa Regia un uriaş complex civil şi militar, în anul 1993, Guvernul României a comandat un studiu multidisciplinar la faţa locului, pentru a vedea dacă datele se verifică şi în teren.
Specialişti în mai multe domenii – magnetometrie, hidrologie, topometrie, teledetecţie, arheologie etc. – au muncit câţiva ani şi au realizat studiul. Rezultatele, care nu au fost date publicităţii, oficial, niciodată, sunt uluitoare.
În 1995, cercetătorii au terminat studiul, cu hărţi cu tot, şi l-au predat, în două exemplare, beneficiarilor: Ministerul Lucrărilor Publice şi Ministerul Culturii. Urma să se iniţieze o amplă campanie de săpături arheologice şi să se realizeze un centru turistic excepţional.
Studiile au pus în evidenţă faptul că sub ceea ce este acum cunoscut drept capitala dacilor există un oraş străvechi imens, întins pe o suprafaţă de peste 200 de kilometri pătraţi.
Prin magnetometrie s-au putut găsi toate zidurile antice nedecopertate, încă necunoscute, din zona Grădiştei, adică tot ce se află sub cetăţile dacice pe care le ştim şi zonele adiacente. Cu ajutorul unui specialist în topografie militară s-au realizat hărţile oraşului subteran de la Sarmisegetuza Regia.
Concluzia: Sarmisegetuza Regia a fost un complex militaro-civil care se întindea pe o surpafaţă comparabilă cu cea a Bucureştiului actual. În multe zone există situri suprapuse, adică contrucţiile de bază sunt foarte vechi, anterioare dacilor.
“Ştiu de acel studiu. Tocmai de la el am pornit”
În fine, studiile au dispărut, în tăcere, cu tot cu hărți, iar în anul 2005 a izbucnit un scandal politic în jurul a 15 brăţări dacice din aur sustrase de braconieri din situl Sarmizegetusa.
Între timp, întreaga pădure a devenit zonă naturală protejată, adică nu mai avea voie nimeni să perturbe vegetația de pe acești munți, în special arheologii.
Hoţii de comori au ştiut cu exactitate unde să sape după aurul dacic de la Sarmizegetusa – adică nu au bâjbâit pe coclauri, au mers la punct ochit, punct lovit – doar aveau copii ale hărţilor făcute pe banii României.
“Ştiu de acel studiu. Tocmai de la el am pornit. Dar, cum am deschis gura, m-au dat afară imediat. Sarmizegetusa Regia a rămas rana mea…”, s-a destăinuit Mircea Diaconu, ulterior.
