Comisia Europeană a publicat un raport economic SUMBRU privind situația României

Atacând chestiunea deficitului bugetar, CE începe amintind de scăderea investiţiilor publice, ceea ce dovedeşte că înţelege perfect mecanismele folosite de coaliţia de guvernare. ECFin Spring 2018 preconizează “că deficitul public general va crește la 3,4% din PIB”. Dincolo de ţinta de deficit maxim din Tratatul de aderare la UE.

În 2017, “deficitul bugetar s-a ridicat la 2,9% din PIB, ușoară scădere față de 2016”, iar “costul fiscal al situației e compensat parțial prin transferarea contribuțiilor de asigurări sociale de la 22,75% pentru angajatori și 16,5% pentru angajați la 2,25% și, respectiv, 35%”.

Noi, în prezent, nici nu avem creştere economică. Creşterea economică, convenţional înţeleasă, aceasta de 6%, nu este de fapt creştere economică. De ce? Pentru că supraevaluează creşterea producţiei.“ – BOGDAN GLĂVAN, PROFESOR DE ECONOMIE

Un artificiu fiscal despre care fostul secretar de stat în Ministerul de Finanţe, Gabriel Biriş, a atras atenţia „României libere“ încă din vara anului trecut.

Glăvan: Nu avem nici o creştere economică

Bogdan Glăvan, profesor universitar de Economie, spune că evaluarea macroeconomică a Comisiei Europene “e corectă, dar cam seacă. Sunt nemulţumit de modul în care este înţeleasă macroeconomia în ansamblu”.

De exemplu, CE prognozează că creșterea economică va încetini, “dar va rămâne robustă”. Glăvan e critic. “Ideea aceasta că creşterea economică va scădea, pentru a se apropia de creşterea economică potenţială”, spune economistul, “şi genul acesta de concluzii, în general, continuă să fie în oarecare măsură invalidate de istorie, pentru că noi nu ştim care e PIB-ul potenţial”.

“Prognoza că creşterea economică actuală este peste potenţial şi va încetini se explică nu făcând apel la un teoretic, ipotetic PIB potenţial peste care ne-am afla, ci înţelegând resorturile a ceea ce se întâmplă în prezent”, susţine Bogdan Glăvam.

Efect statistic fals

De câteva zile, în mediul public a fost lansată o dispută legată de adevăratele cifre ale realizării ţintelor bugetare, pozitive sau negative. Negative, conform preşedintelui Klaus Iohannis, pozitive, conform PSD, care a reacţionat la criticile celui dintâi actor instituţional.

„Eu nu sunt un fiscalist sau un expert în finanţe publice. Am în mare aceleaşi observaţii ca şi preşedintele”, explică Glăvan, detaliind că „orice economist observă cu mirare, cu surprindere ceea ce n-a mai observat până acum în România: când economia creşte, nu avem încasări la buget pe măsură”.

De ce se întâmplă acest lucru? „Nu mă mir că Guvernul nu colectează taxe. Mi se pare normal, pentru că creşterea economică reală, cum vă spuneam, nu e atâta. Este un efect statistic fals care induce o percepţie greşită despre ceea ce se întâmplă în Economie”, susţine universitarul.

Incertitudine politică, climat de neîncredere

Pe de altă parte, acesta crede şi că „e vorba despre o incertitudine politică foarte mare, care şi-a pus amprenta asupra comportamentului oamenilor. Şi la nivel individual, şi la nivel de corporaţii, faptul că nu ştii ce se întâmplă cu Codul Fiscal a stimulat economia la negru”.

4,2% va fi inflaţia pentru anul 2018, în ansamblu, conform ECFin Spring 2018