Povestea este simplă: un tun de 14 milioane de lei (fonduri locale), plus unul de 20.744.650,81 lei (fonduri europene), la Hârșova, bani evaporați prin metoda ”asfaltarea care nu există”. Faptele, recunoscute chiar de primărie, în scris, pe document oficial, se petrec între anii 2012 și 2016. Și? Nimic! Nu interesează pe nimeni! Iată cum au decurs ”ostilitățile”:
În perioada 2012-2016, unitatea administrativ-teritorială Oraşul Hîrşova a plătit mai multe milioane de lei pentru lucrări de asfaltare neexecutate şi/sau „executate” cu grave vicii legislative şi/sau tehnico-economice, pentru care nu s-a încheiat contracte sau s-a încheiat contracte nereale şi pentru care nu există studii de fezabilitate, nici documentaţii tehnice de execuţie (cu părți scrise și/sau părți desenate), nici documentaţii economice, pentru care nu au fost emise autorizaţii de construire şi pentru care nu s-au întocmit documentaţiile prevăzute de lege, după aşa-zisa „asfaltare”, pentru care au fost încălcate prevederile legale privind finanţarea de investiţii publice locale potrivit legii 273/2006 (în special a normelor ALOP, a execuţiei bugetare şi a folosirii creditului furnizor ca instrument al datoriei publice), cele privind realizarea achiziţiilor publice în vederea atribuirii contractelor, cele privind executarea lucrărilor de construcții şi cele privind calitatea în construcţii, cât şi alte prevederi ale legislaţiei referitoare la administraţia publică locală.
În această situaţie se află aşa-zisele:
- lucrări din perioada iulie-septembrie 2015 pentru străzile satului Vadu Oii;
- lucrări din perioada martie-mai 2016 pentru străzi din oraşul Hârşova;
Datele sunt publice, inclusiv prin documente emise de Primăria Hârșova, care spune clar că lucrările s-au făcut ilegal. După ce s-a recunoscut oficial că asfaltarea s-a făcut ilegal, iar pe alocuri nu s-a făcut deloc, afacerea a fost uitată. S-au furat bani? Bine! Vorba deja celebră: ”Pentru că putem!”
Rămân în urmă întrebările:
- De ce primul contract încheiat (nr. 1096/12.11.2015) are numărul de înregistrare mai mare decât al doilea contract încheiat (nr. 75/ 03.12.2015)?
- De ce pentru încheierea ambelor contracte nu au fost respectate prevederile legale stabilite de Legea 273/2006, privind finanţele publice locale – referitoare la respectarea regulilor bugetare şi a pricipiilor de execuţie bugetară?
- De ce şi cum a fost posibilă încheierea celor două contracte fără să se întocmească studiul de fezabilitate, proiectul tehnic şi detaliile de execuţie faza PT, CS, DDE şi documentaţia economico-financiara şi mai ales fără existenţa unor oferte tehnice şi financiare ale “executanţilor”?
- Cum a fost posibilă stabilirea valorilor celor două contracte dacă nu a existat studiul de fezabilitate, proiectul tehnic şi detaliile de execuţie faza PT, CS, DDE şi documentaţia economico-financiara şi mai ales fără existenţa unor oferte tehnice şi financiare ale “executanţilor”.
- Care sunt străzile pentru care s-a încheiat contractual nr. 1096/12.11.2015? În contract nu este trecută nicio stradă şi nici nu se face vreo trimitere la vreo anexă cu străzile despre care se spune că au fost asfaltate.
- De ce ambele contracte au stabilite aceleaşi rate şi aceleaşi termene de plată?
- De ce ambele contracte au fost semnate din partea autorităţii contractante (Oraşul Hîrşova) doar de Nădrag Tudor şi de ce lipsesc celelalte semnături obligatorii pentru încheierea unui contract (semnătura celui care a întocmit contractele / semnătura celui care a făcut controlul de legalitate / semnătura celui care a exercitat controlul financiar preventiv / semnătura directorului economic şi semnătura secretarului oraşului)?
- De ce ambele lucrări au fost executate cu aceleaşi utilaje şi cu aceeaşi muncitori?
- De ce şi cum a fost posibilă execuţia lucrărilor fără existenţa proiectului tehnic şi a detaliilor de execuţie, a documentaţiei economico-financiare şi mai ales fără existenţa unor oferte tehnice şi financiare ale “executanţilor”?
- De ce aceste lucrări “s-au executat” fără emiterea cerificatului de urbanism şi a autorizaţiei de contruire şi de ce nu s-au întocmit toate documentele prevăzute de lege, atât cele din timpul aşa-zisei execuţii a lucrărilor, cât şi cele de după terminarea şi predarea lucrărilor?
- Cum a fost posibil ca primarul Nădrag Tudor să orchestreze aceste acţiuni frauduloase pentru lucrări stradale nereale prin încheierea de contracte, existenţa unor documentaţii tehnico-economice şi mai ales fără existenţa unor devize de lucrări.
- De ce Primăria Hîrşova a refuzat să ia măsuri pentru cercetarea, analiza şi soluţionarea aspectelor şi consecinţelor sesizate, inclusiv cele pentru luarea măsurilor legale privind remedierea deficienţelor constatate, stabilirea mărimii şi întinderii prejudiciilor, dar şi a celor privind recuperarea posibilelor sume fraudate şi de tragere la răspundere a persoanelor vinovate pentru aceste lucrări de drumuri, în mare parte fictive, cu toate că prin răspunsul pe care mi l-a dat prin adresa nr. 8394/18.10.2016 recunoaşte multiplele ilegalităţi comise în cazul lucrărilor din perioada noiembrie-decembrie 2015.
- De ce Primăria Hîrşova mai făcut plăţi deşi a recunoscut multiplele ilegalităţi comise în cazul lucrărilor din contractele nr. 1096/12.11.2015 si nr. 75/ 03.12.2015.
- De ce Primăria Hîrşova nu a sesizat instituţiile statului pentru luarea măsurilor ce se impun faţă de multiplele ilegalităţi comise în cazul lucrărilor din contractele 1096/12.11.2015 si nr. 75/ 03.12.2015.
- Pe ce a plătit Primaria Hîrşova, în anii 2016 şi 2017, cele 6.306.242.44 lei pentru reparaţii curente, întreţinerea şi funcţionarea străzilordacă în ultimile din iunie 2016 până în prezent nu a fost văzut niciun utilaj de asfaltat pe strazile oraşului;
- De unde, adică din ale cui buzunare, au fost plătite amenzile în valoare de 5.000 lei, prin care Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice a sancţionat cu amendă contravenţională Oraşul Hîrşova pentru ilegalităţile constatate.
Oricât ar părea de ciudat, la un moment dat aceste întrebări vor primi răspuns.
