Scandalul ”Clorului de la robinet” începe să se limpezească treptat. Totul a început cu o alertă de amoniu în concentrații mari venit pe Argeș. Amoniul a fost tratat cu clor în cantități mai mari, clorul s-a simțit în apa de robinet, Ministerul Sănătății a alertat populația, iar acum oficialitățile se bâlbâie, încearcă să dea vina unii pe alții. Cert este faptul că a venit o cantitate mare de amoniu pe Argeș. De unde? NewsTeam a publicat ieri o informație conform căreia amoniul nu putea proveni decât dintr-un depozit de azotat de amoniu sau un deposit de bălegar. ApeleRomâne confirmă acum informația.
Inițial, s-a spus că acest amoniu de pe Argeș ar fi rezultat din topirea gheții și a zăpezii. Asta ar însemna să fi nins undeva cu amoniu, care zăpadă topindu-se a produs poluarea râului. Dar acest lucru nu s-a întâmplat.
”În România nu ninge cu amoniu, iar topirea gheții nu produce amoniu! Este de râs o asemenea presupunere. Există doar două posibilități: afluenții Argeșului să fi spălat cumva, dintr-o eroare umană, sau nu, un depozit de azotat de amoniu, sau un mare depozit de bălegar. Nu poate exista altă sursă de poluare cu amoniu într-un râu. Varianta depozitului de azotat de amoniu este mai puțin probabilă. S-ar putea ca despre bălegar să fie vorba, totuși”, a spus pentru NewsTeam Nicolae Rădulescu-Dobrogea (foto), fost specialist al Agenției de Mediu București, președintele Eco-Civica.
Aceste date au fost confirmate oficial de Apele Române. Iată ce spune această instituție:
”Referitor la depășirea anumitor parametrii de calitate a apelor de pe râul Argeș, amonte de captarea Crivina exploatată de S.C. APA NOVA S.A. București, vă informăm următoarele:
În conformitate cu HG nr.100 2002 pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafață pentru potabilizare și a Normativului privind metodele de măsurare și fecvența de prelevare și analiză a probelor din apele de suprafață destinate producerii de apă potabilă, râul Argeș, în secțiunea Crivina, se încadrează în categoria A2 de calitate, cantitatea de amoniu recomandată este de 1,0 mg/l, iar cea maximă admisibilă este de 1,5 mg/l.
Conform aceluiași act normativ menționat mai sus, completat cu prevederile Legii Apelor nr.107/1996 cu modificările și completările ulterioare, frecvența de prelevare și analize de calitate a apelor pentru cursurile de râu încadrate în categoria A2 este stabilită de către autoritatea competentă în domeniul gospodăririi apelor (prin Administrația Națională „Apele Române” (A.N.A.R.) – A.B.A. Argeș -Vedea) odata pe luna și care a coincis cu data de 28 ianuarie 2019, iar operatorul de apa S.C. APA NOVA S.A. București prelevează probe zilnice pentru asigurarea unei tratări corespunzătoare în vederea distribuției apei potabile către populație.
Valoarea indicatorului amoniu în secțiunea de măsură – amonte captare Crivina a fost de 0,796 mg/l (analize ale A.B.A. Argeș – Vedea în data de 28 ianuarie 2018) iar valoarea transmisă telefonic de către S.C. APA NOVA S.A. București, pentru data de 28.01.2019, a fost de 1,3 mg/l, deci sub pragul obligatoriu de 1,5 mg/l, ceea ce înseamnă că apa brută de pe cursul de apă Arges-Vedea s-a încadrat în parametrii pentru potabilizare prin tratare.
În urma discuțiilor telefonice purtate cu reprezentanții S.C. APA NOVA S.A. București, în data de 29 ianuarie 2019, aceștia au afirmat că ar putea exista o creștere a concentrației de amoniu în apă. În consecință, specialiștii ANAR, pentru crearea unei diluții corespunzătoare, au majorat debitul râului Argeș evacuat din acumularea Golești de la 16 mc/s la 30 mc/s încă din cursul zilei de 29.01.2019, ajungând până la 45 mc/s, astăzi 31 ianuarie 2019.
În data de 30 ianuarie 2019, după informarea transmisă de către S.C. APA NOVA S.A. București, A.B.A. Argeș – Vedea a prelevat suplimentar probe în secțiunile râului Argeș amonte Priza Crivina, precum și la km 36 secțiune Baraj Ogrezeni, valorile măsurate pentru parametrul amoniu fiind de 0.509mg/l, respectiv 0.475 mg/l.
Având în vedere cele mai sus prezentate, Administrația Națională „Apele Române” informează că în ultimele zile a fost vorba de o creștere temporară a concentrației de amoniu pe râul Argeș, cu încadrare în limitele de calitate pentru apa brută (pe cursul de apă) care poate fi cauzată de topirea stratului de zăpadă de pe câmpuri și antrenarea deșeurilor de orice fel din aceste zone (surse difuze), nefiind depășite limitele admise de HG 100/2002, ceea ce permite operatorului de apa S.C. APA NOVA S.A. București o tratare corespunzătoare (inclusiv prin clorinare), care să permită funizarea apei potabile către populație și informarea corespunzătoare a acesteia.
A.N.A.R. prin A.B.A. Argeș – Vedea nu are atribuții privind procesul de tratare și potabilizare a apei efectuat de către S.C. APA NOVA S.A. București, necunoscându-se cantitatea de clor ce a fost folosită în acest proces și, prin urmare, nu are cum să informeze populația asupra acestui aspect.
A.N. „Apele Române” va continua monitorizarea parametrilor de calitate ai râului Argeș în vederea corelării acțiunilor necesare pentru tratare, în vederea potabilizării cu operatorul S.C. APA NOVA S.A. București”.
Deci: ”creștere temporară a concentrației de amoniu pe râul Argeș, poate fi cauzată de topirea stratului de zăpadă de pe câmpuri și antrenarea deșeurilor de orice fel din aceste zone (surse difuze)”. Deșeurile despre care se vorbește sunt de bălegar, pentru că numai acestea conțin amoniu. Clar! Acum, ar trebui căutată totuși sursa acestei poluări temporare pentru că nu este în regulă și nici nu este legal să ajungă astfel de deșeuri în râuri.
Este foarte probabil să nu fie vorba despre zăpadă, ci efectiv despre o deversare voită a bălegarului în râu. Altfel nu se poate explica creșterea bruscă a cantității de amoniu în Argeș.
În ceea ce privește clorul din apa de la robit, încă nu este clarificat dacă a depășit valorile limită sau nu. ApaNova spune că nu, Ministerul Sănătății spune că da. Oricum, Sorin Pintea a spus că apa de băut a fost tot timpul potabilă, dar a recomandat să nu ne spălăm cu ea. Adică, este potabilă, dacă nu o bei.
