Molozul rezultat din demolarea stadionului Giuleşti a fost aruncat ilegal pe un teren viran din zona Lacului Morii, dar această practică a fost pentru moment sistată datorită consilierului general al Municipiului Bucureşti, Octavian Berceanu, care a sesizat autorităţile. După ce n-au avut succes la gropile de gunoi din zona Bucureştiului, constructorii au decis să depoziteze molozul din Giuleşti în zona Lacului Morii, dar fără să aibă o autorizaţie, scrie prosport.ro.
Membru al partidului Uniunea Salvaţi România (USR), Octavian Berceanu a mers la faţa locului şi a surprins camioanele venite de la Giuleşti, care descărcau molozul pe terenul respectiv. Berceanu a sesizat Garda de Mediu şi Poliţia Locală, iar constructorul s-a ales cu o interdicţie de a mai descărca molozul în zona respectivă. De circa şapte zile li s-a interzis muncitorilor să mai descarce molozul în zona Lacului Morii, astfel că între timp s-au format câţiva munţi de deşeuri în interiorului şantierului de la stadionul Giuleşti.
Firma Erbaşu s-a angajat să renoveze stadioanele Rapid şi Steaua în vederea EURO 2020. Până vor obţine o autorizaţie în acest sens, cei care se ocupă de renovarea stadionului „Valentin Stănescu” sunt nevoiţi să păstreze molozul în propria curte.
Contactat de ProSport, Octavian Berceanu a comentat situaţia: „E foarte multă corupţie. Voiau să depună acolo tot molozul, după care să-l împingă în Delta Dâmboviţa. Într-o ţară normală, zona respectivă ar fi fost amenajată. La noi s-a dorit să se arunce acolo tot molozul. Am observat şi că nu există o sortare conformă a deşeurilor provenite din acţiunea de demolare. Deşeurile agregate minerale erau amestecate cu deşeurile provenite din instalaţiile sanitare.”
Atunci când o persoană sau o firmă obţine o autorizaţie de construire/demolare, trebuie să obţină şi un aviz de salubritate. Cele două sunt strâns legate. Nu poţi să demolezi un edificiu, fără să garantezi faptul că vei curăţa zona şi vei trimite deşeurile într-un loc special amenajat. În cazul acesta, câmpul din spatele Lacului Morii nu reprezintă un loc special amenajat pentru descărcarea molozului.
Poliţia Locală a sistat depunerea de moloz din zona Lacului Morii, apoi a fost în inspecţie şi pe şantierul din Giuleşti. S-a deschis o anchetă, iar firma Erbaşu a fost amendată joi cu suma de 40.000 de lei de către Poliţia Locală.
ProSport a luat legătura cu şeful de şantier de la Giuleşti, Florin Zăvoianu, dar reprezentantul companiei Erbaşu a refuzat să comenteze acest subiect. Pe 20 martie, consilierul Octavian Berceanu l-a contactat pe Florin Zăvoianu. La momentul respectiv, şeful de şantier i-ar fi transmis lui Berceanu că firma Erbaşu nu are un contract cu un depozit de deşeuri unde să depoziteze materialele provenite în baza autorizaţiei de demolare a stadionului „Valentin Stănescu”. Acest lucru a fost specificat de Octavian Berceanu în sesizarea depusă la Garda de Mediu Bucureşti.
Directorul de investiţii din cadrul Companiei Naţionale de Investiţii (CNI), Adrian Cefalan, a vorbit pentru ProSport despre acest aspect: „Nu ştiu nimic despre acest lucru (n.r întrebat de depunerea ilegală a molozului în preajma Lacului Morii). Chiar azi am fost pe şantier (n.r joi, 28 martie) şi i-am întrebat dacă nu s-au acumulat prea multe deşeuri. Mi-au transmis că mai aşteaptă câteva zile până să înceapă să mai care. Este în totalitate răspunderea constructorului. Noi (n.r CNI) doar ne asigurăm că ei au parte de cele mai bune condiţii.”
În sesizarea depusă la Garda de Mediu, consilierul Berceanu a precizat şi legea încălcată de constructor: „Conform art 14 alin (3) din OUG 68/2016, titularii pe numele cărora au fost emise autorizaţii de construcţie şi/sau desfiinţări au obligaţia să gestioneze deşeurile din construcţii şi desfiinţări, astfel încât să atingă progresiv, până la 31 decembrie 2020, un nivel de pregătire pentru reutilizare, reciclare şi alte operaţiuni de valorificare materială, inclusiv operaţiuni de umplere, rambleiere, care utilizează deşeuri pentru a înlocui alte materiale, de minimum 70% din masa cantităţilor de deşeuri nepericuloase provenite din activităţi de construcţie şi desfiinţări, cu excepţia materialelor geologice naturale definite la categoria 17 05 04 din anexa la Decizia Comisiei 2014/955/UE.
Modul de gestionare a deşeurilor provenite din desfiinţarea stadionului Rapid de către operator contravine Directivei europene, Legii 211/2011 art. 22 şi este sancţionat conform art. 61.”
Cu această practică nu este de acord nici preşedintele IRIDEX, Corneliu Pascu: „Deşeurile din construcţii trebuie duse în centre speciale pentru reciclare. Armătura se păstrează, iar pământul care rămâne e dus în depozite speciale. Deşeurile nu pot fi lăsate pe câmp. Asta nu, clar nu. Nimeni nu poate permite aşa ceva”, a spus Corneliu Pascu, pentru ProSport. IRIDEX este o companie specializată în gestionarea deşeurilor, fondată în 1990.
ProSport a solicitat şi un punct de vedere din partea ONG-ului „Let’s Do It, Romania”, organizaţie care militează pentru o ţară cu zero deşeuri. „Let’s Do It, Romania” este cea mai mare mişcare socială din România, cu peste 1.4 milioane de voluntari implicaţi în cei şapte ani de activiate. Specialistă în protecţia mediului din partea ONG-ului, Laura Macovei a comentat situaţia: „Deşeurile din construcţii trebuie depozitate în zone autorizate sau, în funcţie de compoziţia molozului, deşeurile pot fi concasate în staţii autorizate pentru a fi transformate în noi resurse.
Conform Ordonantei de Urgenţă 68/2016, au fost setate ţinte de pregătire pentru valorificare şi reciclarea materialelor provenite din construcţii: pentru 2019, aceste ţinte sunt de 55%. (45% au fost in 2018).
Aceste ţinte sunt in răspunderea deţinătorului de autorizaţie de construcţie sau demolare. În niciun caz depozitarea în spaţii neamenajate nu este sănătoasa pentru mediu sau pentru oameni, natura are nevoie de mult timp pentru a digera aceste deşeuri. Dacă există polimer plastic în compoziţia materialelor de construcţii, acest timp poate fi chiar şi de 500 de ani. Nu în ultimul rand, nu este eficient să cautăm resurse noi, când putem valorifica ceea ce există deja.”
Pentru constructor intervine o nouă problemă. Teoretic, construcţia noului stadion ar trebui să înceapă în primele zile ale lunii mai. Până atunci ar trebui să fie încheiat procesul de demolare, dar şi zona ar trebui curăţată.. Râmâne de văzut unde vor duce, până la urmă, cei de la Erbaşu molozul de la Giuleşti.
Pe 10 ianuarie a început demolarea stadionului Giuleşti. După ce au scos scaunele, muncitorii au făcut loc buldozerelor, care au pus la pământ o bună parte din stadion. Diferenţa dintre Ghencea şi Giuleşti este că primul va fi refăcut de la zero, în timp ce la al doilea se realizează o renovare masivă.
Campionatul European din 2020 marchează 60 de ani de la prima ediţie. 12 oraşe vor găzdui meciurile de la turneul final. Arena Naţională din Bucureşti va fi gazdă pentru echipele din Grupa C, pe care o împarte cu Amsterdamul. La Bucureşti se vor disputa trei jocuri din faza grupelor şi unul din optimile de finală. Celelalte 11 oraşe care participă la organizarea EURO 2020 sunt Roma, Baku, Sankt Petersburg, Copenhaga, Amsterdam, Londra, Glasgow, Bilbao, Dublin, Munchen şi Budapesta. Finala se va disputa la Londra, pe Wembely. Turneul final va avea loc în perioada 12 iunie – 12 iulie. Va fi primul Campionat European la care va fi folosit sistemul VAR.
