VÂRSTA MINIMĂ LA CARE COPIII DIN SISTEMUL DE PROTECȚIE SUNT TRIMIȘI ÎN SERVICII DE TIP REZIDENȚIAL CREȘTE DE LA 3 LA 7 ANI
Adoptat de Parlament: vârsta minimă la care copiii din sistemul de protecție sunt trimiși în servicii de tip rezidențial crește de la 3 la 7 ani
Camera Deputaților a votat astăzi legea care prevede creșterea vârstei minime de la 3 la 7 ani pentru trimiterea copiilor din sistemul de protecţie în servicii de tip rezidenţial, în unanimitate, cu 289 voturi pentru. Inițiativa a fost propusă de parlamentare din toate formațiunile politice, care şi-au unit forţele la iniţiativa deputatei independente Oana Bîzgan.
Prin votul dat astăzi, vor fi modificate alin. (1) şi (2) ale art. 64 din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului. Astfel, plasamentul copilului care nu a împlinit vârsta de 7 ani va putea fi dispus numai la familia extinsă, substitutivă sau la asistent maternal, plasamentul acestuia într-un serviciu de tip rezidenţial fiind interzis.
România încă are una dintre cele mai mari rate de copii în centre de plasament din Europa, iar „recomandările unui studiu realizat de Banca Mondială și UNICEF, alături de DGASPC au fost de dezinstituționalizare treptată, cu cei 19000 de copii din centre de tip rezidențial mutați în centre mici de tip parental, cu asistenți sociali sau în plasament la familie, pentru centrele vechi de plasament, de tip rezidențial, recomandarea fiind să fie închise până în 2020”, amintește Oana Bîzgan.
Trecerea de la centre rezidențiale la îngrijire familială, familii substitutive sau asistenți maternali reprezintă un avantaj și din punct de vedere financiar. Costurilor statului român cu plasarea copiilor în centre sunt de șase ori mai mari decât dacă minorul este plasat în familia extinsă sau substitutivă și de trei ori mai mari decât plasamentul la asistenți maternali.
„Este un prim pas al unei colaborări feminine transpartinice prin care vrem să promovăm legi necesare și benefice protecției copiilor, egalității de șanse, sistemului de educație și sănătate. Le mulțumesc colegelor mele parlamentare că au decis să facem acest proiect împreună, că l-au susținut la fiecare pas și că astăzi putem spune că avem prima lege realizată de majoritatea femeilor din Parlamentul României”, menționează Oana Bîzgan.
Semnatarele motivează că instituționalizarea copiilor, dovedită nocivă de către multiple studii științifice de specialitate încă din anii ’50, are efecte ireversibile atât asupra comportamentului, cât și asupra dezvoltării ulterioare a minorilor. Copiii crescuți în centre de plasament au rezultate net inferioare din punct de vedere psiho-social și cognitiv, cu impact semnificativ inclusiv asupra IQ-ului: media pentru copiii plasați în familii de la maximum 6 luni e 101 și doar 86 pentru cei plasați între 6 luni și 24 de luni, 83 pentru cei integrați între 24 și 42 de luni șamd.
„Salut inițiativa doamnei deputat Bîzgan și a tuturor colegelor semnatare. Este un pas înainte și o șansă la o dezvoltare armonioasă pentru toți copiii instituționalizați cu vârsta până la 7 ani. În 2014, prin modificarea unui singur articol (art. 64 din legea 272/ 2004), am reușit împreună cu colegii din Parlament de la acel moment să oferim celor peste 700 de copii instituționalizați cu vârsta între 2 și 3 ani șansa de a fi crescuți într-un mediu familial. Acum mergem mai departe, obiectivul pe termen scurt fiind unul clar – niciun copil în centre de plasament!”, afirmă deputata Gabriela Podașcă, inițiatoarea modificării legislative din 2014.
„E un moment important pentru noi, femeile din Parlamentul României. Mesajul nostru, indiferent de culoarea politică, se referă la puterea pe care o avem împreună în a găsi soluții la probleme sociale precum cea adresată prin această inițiativă. Este nevoie de mult mai multe femei în politică care să se implice în viața comunității locale sau care să activeze la nivel național”, declară deputata USR, Lavinia Cosma, o militantă pentru drepturile copiilor la educație egală și nediscriminatoare.
„Un proiect de suflet, un pas spre înțelegerea problemelor cu care se confruntă cei născuți fără șansă, cei care au nevoie de oportunități într-o societate destul de puțin atentă la ei. Avem obligația să reparăm, pe cât posibil, nedreptatea la care au fost supuși, aceea de a fi singuri”, declară deputata PSD, Daniela Oteșanu, ambasadoare a drepturilor copilului în Parlament.
„Fiecare an în plus petrecut într-o familie este un câștig extraordinar pentru un copil și pentru noi ca societate. Locul copiilor este în familii!”, declară deputata PNL, Florica Cherecheș, luptătoare consacrată pentru drepturile copiilor.
„E un mesaj încurajator când femeile parlamentar își unesc forțele în promovarea inițiativelor legislative, mai ales când acestea vizează drepturi și șanse egale pentru copii”, afirmă deputata și vicepreședinta PSD Roxana Mînzatu.
„Sunt mama a trei copii și am convingerea că din punct de vedere al dezvoltării individuale sănătoase este crucial ca toți copiii să fie crescuți într-un mediu familial. Dacă un copil nu poate fi crescut de părinți, trebuie să facem tot posibilul să fie plasat la rude, cu o familie substitutivă sau la asistent maternal și nu în instituții colective, care nu pot oferi condițiile necesare unei creșteri armonioase si adecvate din punct de vedere emoțional. Copiii sunt viitorul societății și este datoria noastră să avem grijă de ei”, subliniază deputata UDMR, Éva Andrea Csép, o militantă a egalității de șanse în Camera Deputaților.
„Este necesară această modificare legislativă în interesul copiilor abandonați. Potrivit reglementării actuale, copiii sub 3 ani nu pot fi plasați în sistem rezidențial, ci numai în asistență maternală sau familii de plasament. E important să creștem vârsta, având în vedere marile întârzieri și blocaje din sistemul românesc al adopțiilor, e importantă această perioadă în care un copil locuiește într-un mediu de familie, care îl pregătește, de fapt, fie pentru o reintegrare în familia biologică, fie pentru adopție. Propunerea legislativă va avea efecte benefice pentru copii, dar ea trebuie însoțită și de o reevaluare a întregului sistem al adopțiilor în mandatul acestei legislaturi”, declară senatoarea PNL, Iulia Scântei, promotoare a egalității de șanse în Senatul României.
Oana Bîzgan este deputată independentă și Young Global Leader, membră în Comisia pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați și în Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare din Camera Deputaților. Îi aparțin o serie de inițiative legislative ambițioase, precum legea hărțuirii stradale, pedepsirea hărțuirii morale la locul de muncă, parteneriatul civil și accesul egal la educație și sănătate al copiilor fără CNP. Mai multe informații pe www.oanabizgan.com.
