Curtea de Apel Brașov a decis sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) pentru a se stabili dacă recomandările MCV sunt obligatorii pentru România și dacă prevederile Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene se opun înființării Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ).
Până în prezent, trei instanțe românești, Tribunalul Olt, Curtea de Apel Pitești și Curtea de Apel București, au sesizat CJUE cu privire la rolul MCV și au trimis 12 întrebări la instanța europeană. Acestea privesc modificările legislative aduse Legilor Justiției de coaliția PSD-ALDE, relatează ziare.com.
În esență, CJUE trebuie să lămurească situația privind înființarea Secției pentru investigarea magistratulor și numirea provizorie a șefilor Inspecției Judiciare prin intermediul unei ordonanțe de urgență. Potrivit minutei Curții de Apel Brașov, instanța a trimis alte 5 întrebări la CJUE.
„În baza art. 19 alin. 3 lit. b TUE rap. la art. 267 TFUE sesizează Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu cererea de pronunțare a unei hotărâri preliminare cu privire la următoarele întrebări:
1. Mecanismul de cooperare și de verificare (MCV), instituit potrivit Deciziei 2006/928/CE a Comisiei Europene din 13 decembrie 2006, trebuie considerat un act adoptat de o instituție a Uniunii Europene, în sensul articolului 267 TFUE, care poate fi supus interpretării Curții de Justiție a Uniunii Europene?
2. Cerințele formulate în rapoartele întocmite în cadrul acestui Mecanism au caracter obligatoriu pentru statul român, în special (dar nu numai) în ceea ce privește necesitatea că modificările legislative vizând organizarea și funcționarea sistemului judiciar să fie realizate în acord cu concluziile MCV-ului, recomandările formulate de Comisia de la Veneția și de Grupul de state împotriva corupției al Consiliului Europei (GRECO)?
3. Articolul 2 corelat și cu art. 4 alin. 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană trebuie interpretate în sensul că în cadrul obligației statului membru de a respectă principiile statului de drept se înscrie și necesitatea că România să respecte cerințele impuse prin rapoartele din cadrul Mecanismului de Cooperare și de verificare (MCV), instituit potrivit Deciziei nr.2006/928/CE a Comisiei Europene din 13 decembrie 2006?
4. Principiul independenței judecătorilor, consacrat de articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE și de articolul 47 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, astfel cum a fost interpretat prin jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene (Marea Camera, hotărârea din 27 februarie 2018, Associacao Sindical dos Juizes Portugueses, C-64/16, ECLI:EU:C:2018:117), se opune înființării Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, raportat la modalitatea de numire/revocare din funcție a procurorilor care fac parte din această Secție, modalitatea de exercitare a activității în cadrul ei, modul în care este stabilită competență în corelație cu numărul redus de posturi al acestei Secții?
5. Art. 47 par. 2 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene vizând dreptul la un proces echitabil prin judecarea cauzei într-un termen rezonabil se opune înființării Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, raportat la modalitatea de exercitare a activității în cadrul ei și modul în care este stabilită competență în corelație cu numărul redus de posturi al acestei Secții? În baza art. 23 din Statutul CJUE rap. la art. 2 alin. 2 și 3 teza finală din legea 340/2009 dispune suspendarea cauzei. Pronunțată în ședința camerei de consiliu, azi, 5 martie 2019.”
