Sonda spaţială TGO, care face parte din programul ExoMars, aflată pe orbita planetei Marte, a transmis pe Terra primele sale imagini, care prezintă un crater marţian acoperit cu gheaţă, a anunţat joi Press Association.
Imaginile au fost realizate de sonda ExoMars Trace Gas Orbiter (TGO), aflată la altitudinea de 400 de kilometri deasupra formaţiunii Korolev, un crater acoperit cu gheaţă aflat în emisfera nordică a „Planetei Roşii”.
Sonda TGO a fost lansată pe 14 martie 2016 în cadrul misiunii ExoMars, un program spaţial dezvoltat în comun de Agenţia Spaţială Europeană (ESA) şi agenţia spaţială rusă Roscosmos. Din acea primă etapă a programului ExoMars a făcut parte şi modulul spaţial Schiaparelli, care ar fi trebuit să efectueze o coborâre lentă şi controlată pe suprafaţa „Planetei Roşii”, însă modulul a avut o viteză mult prea mare în etapa finală a coborârii sale şi s-a dezintegrat în urma impactului cu scoarţa marţiană, pe 19 octombrie 2016.
A doua etapă a acestei misiuni este reprezentată de ExoMars Rover – un vehicul cu şase roţi, construit în această perioadă în comitatul Herfordshire din Marea Britanie – care urmează să fie lansat în 2020 cu misiunea de a analiza probe prelevate de pe scoarţa planetei Marte şi de a căuta eventuale semnături moleculare care să ateste existenţa vieţii microbiene pe această planetă.
TGO a ajuns pe orbita sa finală în jurul lui Marte în luna februarie, după un an de manevre aerodinamice – un proces ce implică utilizarea controlată a fricţiunilor atmosferice pentru a schimba traiectoria unui vehicul spaţial aflat pe o orbită eliptică către o orbită circulară.
Sistemul ei de camere foto-video, denumit CaSSIS (Colour and Stereo Surface Imaging System), a fost activat pe 20 martie.
Imaginea craterului marţian Korolov a fost obţinută prin combinarea unui set de trei fotografii ce au fost realizate în culori diferite pe 15 aprilie.
Sonda TGO a fost concepută pentru a analiza gazele rare din atmosfera planetei Marte, în special metanul, care poate fi un produs rezidual al vieţii. Sonda va încerca să determine dacă acest gaz provine dintr-o sursă geologică sau o sursă biologică şi, de asemenea, va furniza date pentru viitoarele misiuni pe Marte.
La misiunea ExoMars participă şi Agenţia Spaţială a Marii Britanii, care a contribuit cu fonduri totale de 287 de milioane de euro.
