Școala după școală – blocaj în toată țara. Programul a dispărut din 10 școli numai în București, după schimbarea finanțării programului

Programul Școala după școală a dispărut din 10 școli numai în București, după ce gestionarea banilor din program a trecut de la Asociația de părinți către școală. Cei mai afectați au fost copiii și profesorii din Sectorul 3, unde primăria nu susține financiar programul, arată datele transmise către Edupedu.ro de Inspectoratul Municipiului București. Probleme cu Școala după școală sunt, însă, în toată țara. Edupedu.ro a încercat să afle ce anume a dat peste cap programul educațional prevăzut chiar de legea educației, care până acum ajuta copiii să aibă un loc în care să ia masa și să își facă lecțiile, dar și profesorii să își suplimenteze veniturile, arată edupedu.ro.

Sursa degringoladei este schimbarea de către fostul ministru Liviu Pop a metodologiei de organizare a programului, precum și controalele Curții de Conturi la școli, au declarat pentru Edupedu.ro surse apropiate Ministerului Educației. Potrivit surselor citate, organizarea programului Școala după școală a înghețat în multe școli, după ce directorii au primit responsabilitatea directă a gestionării banilor.

Curtea de Conturi a început în 2015 audit pe programul Școala după școală. “Când inspectorii Curți au ajuns la capitolul bani, nu au mai putut verifica, pentru faptul că tot circuitul financiar se făcea prin Asociația de părinți. Atât Curtea de Conturi, cât și ANAF au atras atenția că banii colectați de părinți pentru acest program trebuie introduși în contabilitatea școlii, conform articolului 108 din Legea educației. Metodologia și legea spun într-un fel, asociațiile de părinți au făcut altfel”, au declarat pentru Edupedu.ro surse apropiate Ministerului Educației.

Schimbarea în 2017 a metodologiei de organizare a programului Școala după școală, realizată de Liviu Pop, a făcut ca responsabili financiar de program să devină directorii de școli. “Până acum, directorilor le era foarte simplu, pentru că ei nu umblau cu banii, nu făceau contracte de muncă. Noua legislație i-a făcut, însă, responsabili de toată activitatea financiar-contabilă a programului prin școală, pentru directorii sunt ordonatori de credite”, au precizat pentru Edupedu.ro sursele citate.

Potrivit acestora, directorii și profesorii implicați până acum în Școala după școală s-au mai lovit de o problemă: diminuarea salariilor învățătoarelor și a profesorilor care fac SDS, odată cu trecerea veniturilor în contabilitatea școlii.

De ce? Revisal, programul prin care școlile gestionează salariile, nu permite plăți decât conform salariului cadrului didactic respectiv.

“Programul Școala după școală este în continuare plătit de părinți, în școlile care nu sunt sprijinite financiar în acest sens de către primării. Banii de la părinți intră în contul de extrabugetar al școlii, primăriile le dau aprobarea să folosească acei bani pentru Școala după școală, dar Revisalul nu permite să-i plătească în final profesorului decât conform salariului cadrului didactic respectiv. Așa au apărut diferențe foarte mari, pentru că se plătesc la plata cu ora. Până acum, asociațiile de părinți plăteau cum voiau și veniturile erau destul de substanțiale pentru profesori. Când s-a ajuns ca personalul didactic să fie plătit la salariul de bază, pe plata cu ora au apărut diferențe între debutant, care are un salariu, și de exemplu un cadru didactic cu vechime spre 40 de ani, care are salariul mult mai mare. Pentru aceeași muncă prestată, veniturile sunt diferite”, au explicat pentru Edupedu.ro sursele citate.

• Școlile așteaptă în prezent ca Ministerul Educației să modifice ordinul dat Liviu Pop și să simplifice procedura de organizare a programului Școala după școală.