Majoritatea cluburilor din Liga Naţională încearcă să-şi definitiveze loturile pentru sezonul următor, dar întâmpină dificultăţi, în special din cauza criteriilor de valoare impuse de Federaţia Română de Handbal pentru aducerea jucătorilor străini, scrie mediafax.ro
Sportivii clasaţi în Top 10 cu echipele naţionale în ultimii doi ani la Mondiale sau Europene nu prea pot fi abordaţi, în special în handbalul masculin, dar probleme sunt şi la fete. Cine nu îşi permite să aducă handbalişti cu criterii, trebuie să se limiteze la maximum doi jucători fără criterii. Iar de aici derivă alte probleme. În primul rând, masa critică a sportivilor români este scăzută, iar azi nu pot fi alăcutite 14 loturi a câte 16 jucători români competitivi. Mai mult, salariile cresc artificial, pentru că s-a creat astfel posibilitatea unor licitaţii. Dincolo de acest ultim aspect, există însă şi cazuri de cluburi care susţin măsura adoptată de Federaţiei Române de Handbal.
ProSport a stat de vorbă cu câteva cluburi din Ligile Naţionale. Cele mai multe (şi dintre cele care nu s-au exprimat public) susţin că federaţia de specialitate trebuie să revizuiască cât mai repede o astfel de măsură. Sunt cluburi care vorbesc de un posibil colaps, altele de discriminare, dar şi grupări care sunt împiedicate printr-o astfel de măsură să spere la rezultate notabile în cupele europene, unde se joacă tot sub steagul României. Dar haideţi ce au declarat câţiva conducători din handbalul românesc:
Vasile Stângă, team-manager Steaua:
„Criteriile pe care le-a impus federaţia cu primele 10 locuri mondiale şi europene nu se potrivesc României, imposibil de adaptat la Liga Naţională. Nu o să-ţi vină acei jucători (n.r. cu referire la sportivi din naţionalele Franţei, Danemarcei, Suediei, etc). Sunt handbalişti foarte scumpi, foarte valoroşi, nu vin! Cred că a fost greşeală impunerea acestor criterii. Nu ştiu cine le-a făcut, probabil că cineva interesat să aibă avantaj în campionatul României. Nu dau nume, ca să nu fiu acuzat cu ceva, dar eu cred că trebuie schimbate aceste reguli.
A doua problemă, nu se poate să îngrădeşti dreptul la muncă pentru jucătorii comunitari. Suntem în Uniunea Europeană, trebuie să respectăm anumite reguli. Ei au tot dreptul să joace în Liga Naţională fără niciun fel de criterii şi taxe.
N-am înţeles care sunt scopul acestor criterii, parcă am avea foarte mulţi jucători valoroşi şi aceştia nu joacă. Cum impune FRH nişte reguli echipelor care plătesc, care au nişte criterii de performanţă, obiective. Pun nişte criterii şi nu întreabă deloc benificiarii acestora, asta mi se pare mie foarte grav. Nicăieri în lume nu există aşa ceva, nici măcar să nu ceri un punct de vedere cluburilor. Toate echipele finanţează până la urmă şi Federaţia Română de Handbal.
Fiecare club îşi calculează bugetul în funcţie de ce jucători are, aduce handbalişti în funcţie de obiectivele pe care le are, nu aduce sportivi de mâna a doua. Fiecare club tranferă pentru a face performanţă, nu trebuie să ne impună nouă federaţia ce jucător să aduc. Mi se pare o discriminare. Dar aţi văzut că la FRH se impune, nu există dialog! Eu spun să copiem ce există în Franţa, în Germania, în campionatele puternice unde nu există aceste reguli. Fiecare club îşi aduce jucătorii pe care îi vrea, de care are nevoie. Vă daţi seama ce ar însemna ca Polonia şi alte ţări de acest nivel să pună asemenea reguli? Este o aberaţie! Înseamnă că niciun jucător român nu va avea şanse să joace în campionatele acestea. Trebuie să ne gândim şi la varianta asta.
Cred că este o discriminare, o nedreptate inclusiv faţă de jucătorii extracomunitari, de sârbi, de macedonieni, de ruşi, faţă de ţările care sunt în jurul nostru. Iar jucătorii aceştia au ţinut campionatul României în ultimii 20 de ani! Ei l-au ţinut venind la cluburile din România şi, spun eu, jucători de mare valoare. Cum îmi impui mie ca jucători precum Vujic, Vegar, Grbovic, Aslanian să nu joace în campionatul următor, pentru că nu sunt în criterii! Cum este posibil aşa ceva? Sunt printre cei mai buni jucători din ţară. Sau în Constanţa, sunt mulţi sârbi destul de valoroşi care să nu joace în Liga Naţională.
Au impus şi regula cu jucătorul tânăr. Federaţia să ne spună acum 14-15 jucători tineri de valoare care să joace în Liga Naţională. Să-i numească federaţia şi să facă un draft ca în NBA. <<20 de jucători români, vă rog frumos să-i alegeţi>>! Să vedem şi noi acei jucători produşi de Federaţie la Centrele Naţionale. Dar nu există! Federaţia impune nişte lucruri pe care noi nu le avem. Şi eu sunt interesat să am jucători tineri, de viitor. Personal, am adus patru handbalişti tineri de la CSM Bucureşti, care nu ştiau ce să facă cu ei. Şi aţi văzut, a ieşit un Bizău care va fi un jucător foarte bun, un Becheru pe care nu am ştiut să-l exploatăm – un pivot de 2 metri puternic -, un Merlă, un portar de mare perspectivă. Dar nu prea există juniori. Cum să pui un jucător de 19 ani în primii 7 să joace 15 minute pe meci. Păi poţi să pierzi meciul pe mâna acestui copil.
Nu aşa se salvează handbalul românesc, nu aşa se scoată la liman, prin restricţii de genul acesta. Nu suntem noi mai şmecheri! Noi nu mai ieşim din zona asta a handbalului, din lumea a patra, şi vrem să aducem jucători de la primele 10 naţionale din lume? Hai să fim serioşi!
O soluţie ar fi ca fiecare echipă din Liga Naţională să infiinţeze o echipă de tineret, să aibă echipa a doua, să fie obligată să crească jucători. Mulţi ar fi de acord cu această propunere. Să micşoreze domnul Dedu taxele şi cu banii pe care îi dăm la federaţie să facem echipa a doua”.
Gheorghe Tadici, manager HC Zalău:
„Ţara asta este prea săracă pentru a-şi permite să aducă jucători străini buni pe criterii, mă refer la băieţi. Poate doar unul-două cluburi au această posibilitate, în primul rând CSM Bucureşti, atât la fete, cât şi la băieţi. Poate Dinamo, poate Steaua, nu ştiu. Şi unul, maximum doi. Pentru că doi astfel de jucători pot costa cât tot restul echipei.
Nu avem cluburi atât de bogate şi o lege a sponsorizării care să ajute în acest sens. Practic, la ora asta, jumătate din Liga Naţională de fete şi jumătate din LN de băieţi trăiesc din punct de vedere financiar într-o totală incertitudine. Oricând un primar, un preşedinte de Consiliu Judeţean sau un grup de consilieri poate să spună că retrage sprijinul financiar şi în momentul respectiv ai dispărut. Nici nu avem o ligă profesionistă şi nu avem variante de a avea bugetul înainte de începerea campionatului. Este imposibil acest lucru absolut la toate cele 28 echipe din Liga Naţională.
Ca atare, mă gândesc că pentru a menţine un anumit nivel, o soluţie cu trei jucători străini care să poate fi înlocuiţi eventual cu alţi doi jucători în teren ar fi mai bună. Ca un rezumat, cinci jucători străini pe foaie şi 11 români ar fi o situaţie de compromis vizavi şi de jucătorii străini. Iar în cupele europene, cluburile pot să folosească şi şapte, câţi vor. Dar în Liga Naţională, ca o regulă de bucătărie internă, se poate merge pe 5 jucători străini, cu 3 în teren. Asta văd în momentul de faţă.
Şi tot pentru handbal, o jucătoare sub 21 de ani prezentă 30 de minute pe teren ar fi o măsură foarte bună”.
Ovidiu Semen, team-manager Dinamo:
„Dacă am lua cluburile de la care am putea noi să transferăm, să intre în criterii, ar fi cam 10-15 echipe care ajung în Final Four, în Liga Campionilor şi Cupa EHF, în ultimii 2 ani. Dacă adunăm şi jucători de la primele 10 naţionale, ar fi cam până în 400 de jucători pe care i-am putea aduce în România. Toate cluburile din ţară ar trebui să ne adresăm acelor hanbalişti, care au contracte cu echipe din Germania, din Franţa, din Danemarca, de unde mai avem voie să luăm. De unde să iei? Mi se pare o mare anomalie, plus că le iei dreptul la muncă.
Înţeleg că se doreşte să promovăm handbalişti români, dar haideţi să ne uităm în grădina noastră, la cluburile de handbal, la juniorii noştri. Nu ai de unde să iei jucători români, ajungem la un colaps. Măcar să lase criteriile cum au fost până acum.
La Dinamo, tunisienii mai au contract un sezon. Dacă pleacă cei trei jucători, Descat se transferă în Franţa, Zulfic termină şi el contractul, noi am rămâne fără echipă. Străini nu poţi să iei, din România nu prea ai ce să iei. Toţi handbaliştii români care au cât de cât o valoare, vă daţi seama pe ce sume îşi negociază contractele. Este clar că majoritatea cluburilor din România se bat să ia cei mai buni jucători din ţară. Atunci, ce faci în Liga Campionilor, în Cupa EHF? Vedeţi la ce nivel se joacă!”
Florin Verigeanu, director general SCM Rm. Vâlcea:
„Aceste criterii sunt un mod foarte bun de a ridica preţurile pentru toate categoriile de jucătoare. Mă refer la salarii, atât pentru sportivele autohtone, dar şi pentru handbalistele străine, care sunt foarte scumpe. Asta nu face decât să ajute echipele care au foarte mulţi bani şi îşi permit să dea salarii mari. Pentru jucătoarele în criterii, salariile pleacă de undeva de la 6.000 de euro. Ştiu acest lucru, pentru că noi avem o problemă să facem lotul pentru sezonul următor (n.r. Vâlcea are şanse să joace în Liga Campionilor, fiind liderul Ligii Naţionale).
Federaţia să ne indice o jucătoare din România care poate să facă faţă în Liga Campionilor, în afară de cele pe care le-a luat CSM Bucureşti pentru că au avut mai mulţi bani, şi noi o transferăm imediat, îi dăm salariul pe care îl vrea.
Pentru jucătoarele comunitare nu ar trebui să existe criterii, nu sunt legale, nu că ni s-ar face nouă o favoare. Noi am pierdut jucătoare de mare valoare din spaţiul comunitar, din cauza acestor criterii. Alicia Fernandez (n.r. centrul echipei) este o jucătoare valoroasă? Ea nu este în criterii. Iryna Glibko, cea mai bună jucătoare străină de anul trecut, nu este în criterii! Astfel, o pierd pe Vasileuskaya, care este o jucătoare foarte bună. Sigur, am făcut tot posibilul, dar nu ne putem apropia de jucătoare bune de afară cu care să faci faţă unei concurenţe cu CSM Bucureşti, să faci faţă în cupele europene.
Din luna octombrie am început să căutăm jucătoare, am stat de vorbă cu toată lumea care ar fi în criterii, dar am fost refuzaţi. La aceeşi bani am găsit alte handbaliste foarte bune din spaţiul comunitar, dar nu s-a putut să le aducem din cauza criteriilor”.
Flaviu Sâsâeac, preşedinte Potaissa Turda:
„Consider că ideea de a impune aceste criterii este pentru a încuraja creşterea de jucători români. Această discuţie este de câţiva ani, nu a fost un secret, pentru că preşedintele Dedu a anunţat de la bun început că scopul este de a încuraja creşterea de jucători români. Cluburile care deţin foarte mulţi jucători străini nu s-au orientat nici până la această oră pentru a-şi organiza o pepinieră proprie. Au preferat să ia totul de-a gata!
Acele cluburi care au cei mai mulţi jucători străini, au şi cele mai mari bugete din ţară. Dar, în afară de CSM Bucureşti, nu au găsit loc în bugete şi pentru o pepinieră proprie. Iar dacă la noi merge cu lăsatul pe mai târziu, niciodată nu se vor alinia la nişte cerinţe normale faţă de dorinţa federaţiei. Este o metodă mai mult pentru a le forţa să facă ceva şi pentru handbalul românesc. Ele urmăresc un interes pe termen scurt, aduc nişte jucători, azi sunt mâine nu mai sunt, şi la noi nivelul se duce la val. Dar în acest fel se crează o oportunitate pentru jucători români care sunt în creştere.
Într-adevăr, acum pe piaţă sunt jucători puţin. Va fi un fel de şoc pentru cluburi, pentru că nu vor găsi numai jucători de valoare, iar unii dintre români vor supralicita salariile, asta este partea pe minus pe termen scurt. Pe termen lung, cred că cluburile se vor alinia şi vor creşte jucători. Ar putea exista şi nişte variante de mijloc, dacă lumea va renunţa la a fi foarte opacă. Mă refer şi la cluburile care au foarte mulţi jucători străini, poate şi din partea federaţiei ar putea să vină un efort. În sensul că dacă laşi puţin cordonul pe restricţii, să le obligi să folosească un anumit număr de jucători tineri în primii 16. Dacă ar fi după mine, eu aş lăsa ca toate cluburile să aducă câţi străini vor, dar să aibă minimum opt jucători Under 23 în primii 16. Cu titlu de exemplu am spus. Şi atunci nu s-ar mai aduce nici discuţia unei discriminări.
Preşedintele Dedu are coloană vertebrală, iar când are un proiect în cap, nu renunţă aşa pe o presiune de moment făcută de cineva. Nu îşi încalcă principiile, iar acestea sunt pentru termen lung, pentru a oferi valoare echipei naţionale şi handbalului românesc.
Noi dacă avem o pepinieră proprie şi fără a fi obligaţi de federaţie, am putut să promovăm 3-4 jucători la prima echipă care evoluează. Asta nu se poate întâmpla, dacă nu ai piramidă. Gândiţi-vă, Constanţa a luat titlul 9 ani şi nu a avut un junior crescut de ei. Au cumpărat tot ce au găsit de valoare pe la alţii. Aşa pe termen scurt au avut rezultate, iar pe termen lung s-a prăbuşit handbalul românesc. Dar nu este numai exemplul Constanţa, ci al tuturor cluburilor mari. Ce juniori are Steaua, ce juniori are Dinamo? Unde sunt juniorii lor? Singura echipă de top care investeşte mulţi bani în juniori este CSM Bucureşti, dar au şi alt buget.
Este foarte important de a găsi soluţia optimă pentru a încuraja creşterea jucătorilor români. Într-adevăr, criteriile sunt foarte severe, dar am încredere că cine le-a gândit, le-a făcut pentru un scop general bun pentru handbalul românesc”.
Acuzat în culise că ar fi avut implicare directă în stabilirea acestor criterii de valoare, Flaviu Sâsăeac a răspuns: „Nu am avut nicio propunere la aceste criterii. Se întâmplă că am făcut paşii corecţi până acum, iar o măsură de genul acesta se potriveşte pe felul nostru de a gândi o activitate de club de handbal. Dar este activitate sănătoasă, de a crea piramida, echipa a doua, a creşte copii şi la un moment dat aceştia să joace undeva. Nu vor putea să joace niciodată de o armată de jucători ex-iugoslavi de mâna a doua, pentru că sunt puţin mai buni.
În acest context este chiar exemplul Călăraşi. Scăpând de nişte jucători străni, câţiva tineri români au avut şansa să joace. Până nu a plecat Grbavac, cine a auzit de Hanţaru? Până nu a plecat Sorokin, a auzit cineva de Rusu? Portarul a făcut senzaţie la Campionatul European de tineret de la Celje. Până nu a plecat Lazovic, aţi auzit de pivotul Dimitriu, un jucător care face atac-apărare? Toţi trei sunt la Călăraşi şi sunt jucători foarte buni. Când a avut Constanţa rezultate? Când şi-au crescut ei jucătorii, pe Buricea, Toma, Stavrositu. De la generaţia respectivă nu au mai crescut nimic. Au ajuns jucători foarte buni, au făcut performanţă, s-au stins şi nu a crescut nimic în spate. Că nu a mai crescut nimic Constanţa, ci a luat doar jucători gata făcuţi. Şansa tinerilor de acolo vine, îi foloseşti la joc. Şi dacă este plin de second-hand adus din toată lumea, nu ai cum să bagi tinerii jucători români. Ăia sunt puţin mai buni decât juniorii români şi te ajută să faci rezultatul de azi pe mâine. Nimeni nu urmăreşte un rezultat pe câţiva ani”
Rudi Stănescu, preşedinte HC Dobrogea Sud Constanţa:
„Am discutat şi cu alţi preşedinţi de cluburi, toţi suntem nemulţumiţi. Şi eu, dar şi ceilalţi conducători ne dorim să avem câţi mai mulţi jucători români, să avem o naţională foarte puternică, dar aceste criterii nu ştiu cât bine fac handbalului masculin. Nu discut de handbalul feminin. Nu este OK această măsură doar cu doi jucători străini fără criterii, prea bruscă, prea drastică dintr-o dată. Cu criteriile respective nu prea ai cum să te apropii de jucători străini. România nu se poate ridica deocamdată la nivel salarial de sportivii cu criterii.
Campionatul României va scădea valoric, asta este foarte clar. Sperăm totuşi să nu se ajungă acolo şi să se remedieze situaţia cât mai repede.
Nu văd un campionat plin de străin, dar parcă doi mi se pare foarte puţin. Să fi făcut 5-6 jucători, dar fără criterii, pentru că toată lumea îşi aduce handbalişti mai buni decât ce are în propria curte, ca să dea valoare echipei. Dar asta cu criterii te limitează strict la doi jucători, eventual echipele din faţă cu bugetele cele mai mari să se mai lipească de unul-doi.
Nici nu sunt foarte mulţi jucători români tineri care să vină şi să dea plus valoare echipei. Sunt câţiva jucători buni pe care o să se bată toată echipele şi vor creşte practic salariul lor nejustificat, dar foarte mulţi nu sunt. Şi vă daţi seama, suntem 14 echipe în campionat şi este foarte greu să găseşti acei handbalişti români de valoare pentru toată lumea”.
Criteriile impuse de Federaţia Română de Handbal au intrat şi în atenţia Comisiei Naţionale pentru Combaterea Discriminării, care a făcut şi audieri, iar în aceste zile va anunţa şi decizia pe margina acestui subiect.
