Este vorba despre proiectul IAR 99 TD din cadrul INCAS.
”Bunicul” acestui aparat, IAR 93 ”Vulturul”, primul avion de luptă cu reacție românesc (cocoțat acum pe gardul INCAS), construit în 1974 în parteneriat cu fosta Iugoslavie, a fost casat de țara noastră în 1998, pe motiv că este produsul ”mormanului de fier vechi” al industriei comuniste din România, cum a fost catalogată aceasta, oficial, imediat după prăbuşirea regimului Ceauşescu. Sârbii folosesc aparatul și acum, după ce a trecut prin războiul iugoslav al anilor 90, sub numele de Soko J-22 ”Vultur”. În fine, noi am continuat cu IAR 99, un avion școală.
După 1990, România a modernizat MIG 21 aflat în service la standarde NATO, iar piloții aveau nevoie de un aparat de antrenament la noile standarde.
Așa a apărut IAR 99 Șoim – modernizat. Iată însă că a venit momentul achiziției de avioane F-16, aparate multirol dotate cu avionică mai avansată decât MIG 21 Lancer. Pe ce antrenăm viitorii piloți? Răspunsul la acestă întrebare se află în proiectul IAR 99 TD, acum în derulare la INCAS.
”Prin noul avion de antrenament arătăm că România poate proiecta, executa și asimila tehnologiile de ultimă generație”, a spus ing. Dorin Bârsan, manager proiect IAR 99.
Tehnologii noi înseamnă în primul rând un radar de ultimă generație, care poate urmări mai multe ținte deodată și poate recunoaște inamicul și aliatul, inclusiv în ceea ce privește țintele de la sol.
De asemenea, va fi dotat cu un motor mult mai puternic și mai economic din punctul de vedere al consumului.
Aparatul va putea antrena piloți pentru aparate de luptă de generația 4.5. Menţionăm că singurele aparate de nivelul 5 care sunt considerate viabile în acest moment sunt F-22 și F-35. Nivelul generației 5 presupune tehnologie stealth (avion invizibil pe radar). Restul, sunt generația 4.5 sau 4. Exemplu: F-16, Eurofighter, Greepen, Suhoi Pak-Fa etc.
Datele istoriei aeronauticii româneşti, pe scurt, sunt punctate de momente în care ţara noastră a excelat la nivel mondial în acest domeniu:
- Traian Vuia a fost primul om care a zburat cu un aparat mai greu decât aerul cu propulsie proprie, pe 18 martie 1906.
- Henri Coandă a fost primul om care a conceput un avion cu reacţie, pe care l-a prezentat în 1910 la Salonul internaţional de la Paris.
- Primul avion militar al Forţelor Aeriene Române a fost aparatul Nieuport 11, de fabricaţie franceză, utilizat în timpul primului război mondial.
- În perioada interbelică România a produs, la Braşov, IAR 80, unul din cele mai bune avioane de luptă din lume la începutul celui de-al doilea război mondial, IAR 81 şi IAR 37, ca avioane militare, precum şi alte câteva tipuri de aparate civile sub licenţă.
- După al doilea război mondial aeronautica românească a luat o pauză, pentru ca după 1970 să începem să producem elicoptere sub licenţă franceză şi avioane militare IAR 93, la care s-a renunţat în 1998 şi IAR 99, aflat acum în plină modernizare.
- România a renunţat şi la proiectul Rombac, singurul avion comercial cu reacţie realizat în Europa comunistă, cu excepţia URSS.
Ziua de 18 martie a anul 1906 marca, datorită românului Traian Vuia, momentul primului zbor din istoria omenirii cu un aparat mai greu decât aerul, care s-a ridicat de la sol prin mijloace proprii.
Avionul “Vuia 1”, realizat de inventatorul român Traian Vuia, era considerat de autorul său un ”aeroplan-automobil”. A fost realizat dintr-un cadru de țevi de oțel, cu aripi de pânză, bombate. Motorul, de 20 CP, funcționa cu anhidridă carbonică pe post de combustibil, iar trenul de aterizare era constituit din patru roți cu pneuri, suprafața de susținerea fiind de 14 mp. Avea o singură elice cu diametrul de 2,2 m. În total, cântărea aproximativ 250 kg, notează Agerpres. Aparatul a rulat cca 50 metri, apoi s-a desprins de la sol și a zburat 12 metri la o înălțime de 1 metru.
