Sergiu Bălan-astrolog
Democrația, termen mai mult uzitat și mai puțin aplicat uneori, este asociată cu un set de valori foarte bine determinat – libertate, egalitate, suveranitate, drepturile omului, etc. Pentru libertate s-a murit de când lumea, acesta fiind dezideratul de bază al oricărui om normal.
De ce? Pentru că nu te poți exprima și dezvolta decât în condiții de libertate. Oare de ce Creatorul ne-a lăsat liber arbitru? (Putea să ne facă niște roboței, cu un program de viață bine stabilit și gata!). Dar, ca să evoluezi, trebuie să experimentezi, să trăiești, să acționezi, să înveți. Să greșești și să suporți consecințele faptelor tale. Nu putem vorbi despre creativitate în condițiile limitărilor. Democrația și libertatea, conceptual, se pot concentra în doctrina – ești liber să faci tot ceea ce dorești, cu condiția să nu aduci atingere nimănui! Dacă binele tău înseamnă răul altcuiva, nu este deloc în regulă!
Democrație înseamnă puterea poporului, participarea egală, a tuturor, la viața urbei. Zorii democrației sunt considerați a fi democrația ateniană, dar să nu uităm că și orânduirea gentilico-tribală prezenta o formă deloc primitivă a democrației. Triburile funcționau pe principiul acordului comun, aveau sfatul suprem comun… Se repetă, după cum se observă, cuvântul comun. Democrația nu poate exista în afara acestui concept, de comun.
De la secolul de aur al democrației ateniene (sec. al V-lea î.e.n), în care s-au înfăptuit reforme excepționale pentru vremea respectivă (egalitatea tuturor în fața legii, libertatea egală de exprimare, egalitatea puterii, etc.), ideile democratice se propagă spre Roma republicană, când cetățenii Imperiului Roman au căpătat acces la diferite funcții, în virtutea egalității juridice între plebei și patricieni.
”Problema” democrației ateniene a fost că ea a funcționat atâta vreme cât conducătorul a fost Pericle, o personalitate impunătoare, un erudit, care gestiona foarte bine conflictele inerente (chiar și în paradisul atenian). După Pericle, autoritatea democratică a scăzut dramatic, iar anul 411 î.e.n. aduce, prin cotitura oligarhică, debutul instabilității și, progresiv, anihilarea lentă a acestei forme de guvernământ – democrația.
Magna Charta Libertatum (1215) este un rudiment de Constituție, dar, este un prim pas al Angliei în limitarea puterilor monarhului și în respectarea drepturilor cetățenilor la libertate și securitate. Mai trec, apoi, vreo 400 de ani, până la Declarația Drepturilor (1689), prin care Anglia devine monarhie constituțională. În plus, drepturile cetățenilor sunt garantate prin lege și ia ființă principiul separației puterilor în stat – legislativă, executivă, judecătorească.
Analizând istoria democrației în lume, se poate lesne observa că suveranitatea poporului (unul dintre parametrii vitali ai acesteia) a fost mobilul acțiunilor pro-democrație. Firește, nu te poți dezvolta ca individ și ca popor, nu-ți poți exprima identitatea, dacă nu dispui de suveranitate și altcineva îți impune ce și cum să faci – de regulă, chestiuni străine de tine.
Ceea ce este valabil pentru un om, este valabil și pentru popoare. Astfel, Revoluția din Țările de Jos (1566-1609) a avut drept mobil eliberarea de sub absolutismul spaniol. Apoi, Revoluția Americană (1765-1791), prin care cele 13 colonii britanice și-au câștigat independența față de Imperiul Britanic.
Revoluția Franceză a fost expresia respingerii, de către poporul francez, a abuzurilor exercitate de monarhie, aristocrație și biserică. Revoluțiile europene de la 1848-1849 au urmărit abolirea tiraniei, a regimurilor absolutiste și obținerea drepturilor democratice; în plus, ele au fost urmate, peste timp (după Primul Război Mondial) de crearea statelor naționale moderne europene, concept susținut de doctrina președintelui american Thomas Woodrow Wilson (1913-1921).
Să aruncăm o privire asupra astrologiei unor evenimente și a actelor care le-au însoțit.
Revoluția din Țările de Jos sau Războiul de 80 de ani (1568-1648) a debutat cu Uranus în Săgetător (schimbare de regim, mișcare de eliberare, revoluție în teritorii aflate sub dominație de la distanță), plus opoziția Saturn-Pluton pe axa Fecioară/Pești, cunoscută pentru evenimentele de forță pe care le determină. Să-l mai adăugăm pe Jupiter în Arcaș, tranzit justițiar, de restabilire a dreptății.
Revoluția Americană (1765-1791) debutează sub auspiciile lui Pluton în Capricorn și a lui Uranus în Berbec, aspect mai mult decât sugestiv pentru ceea ce s-a întâmplat – declararea Independenței față de Imperiul Britanic (4 iulie 1776, cel mai autentic act democratic), formarea unui stat federal, cu adevărat liber – Statele Unite ale Americii, apariția Constituției Americane (17 septembrie 1787) – garanția tuturor drepturilor și libertăților cetățenești.
Urmează Revoluția Franceză, cu al său ”Libérte, Égalité, Fraternité” (1789-1799) și cu Declarația drepturilor omului și ale cetățeanului (26 august 1789). Uranus în Leu arată problemele serioase cu care s-a confruntat monarhia absolutistă, iar Pluton în Vărsător deschide calea către naționalism și umanismul profund democratic (reflectat prin Declarația Drepturilor Omului și ale Cetățeanului).
Facem o voltă, peste timp și ajungem Convenția Europeană a Drepturilor Omului ( 4 noiembrie 1950) – piatra de temelie a noilor libertăți europene și la revoluțiile anticomuniste din 1989, care au avut același rost, cel al recuperării democrației și, în fond, a demnității ființei umane. (Va urma)
