Lupta împotriva corupției în Europa a luat o întorsătură pozitivă, dar mai trebuie făcut. Liviu Dragnea fostul șef al PSD și al Camerei Deputaților este dat ca exemplu al corupției din Uniunea Europeană.
Organul anticorupție GRECO (Grupul de state împotriva corupției) al Consiliului Europei, spune în ultimul său raport că au fost îmbunătățiri ușoare din partea statelor membre în ceea ce privește recomandările anticorupție din 2019,relatează euronews.com.
Dar există două domenii care rămân un motiv de îngrijorare. În primul rând, țările au fost în urmă cu lupta împotriva corupției când vine vorba de parlamentari.
Procentul de țări care implementează recomandările GRECO privind combaterea corupției în rândul politicienilor a fost de aproximativ 26%.
„Este foarte scăzut”, a declarat Gianluca Esposito, secretarul general al GRECO.
Recomandările pentru politicieni includeau reguli privind primirea de cadouri, donații și alte beneficii. Dacă sunt acceptate, ar trebui înregistrate, spune GRECO, inclusiv tipul de cadou și donatorul, pentru a îmbunătăți transparența.
Al doilea domeniu de îngrijorare este atacurile continue împotriva independenței sistemului judiciar în unele state membre.
„Acest lucru explică, nu justifică, ci explică nivelul scăzut de încredere al populației în politică”, adaugă Esposito.
Raportul vine pe fundalul protestelor în masă din țările UE din ultimul an, care se plâng de corupție și fraudă, în special din Malta, Cehia, Polonia și România.
Mai mulți bani, mai multe probleme
Comisia Europeană a anunțat un fond masiv de recuperare de 750 de miliarde de euro, precum și un buget UE de 1,1 trilioane de euro, din care statele membre vor primi bani.
Rapoartele au apărut în trecut cu privire la utilizarea necorespunzătoare a fondurilor UE, așa că există preocupări cu privire la faptul că acest nou pot de bani ar putea fi deschis abuzurilor.
Un studiu comandat de Parlamentul European în 2016 a pretins că corupția costă țărilor UE până la 990 de miliarde de euro pe an în ceea ce privește pierderile produsului intern brut.
GRECO a publicat linii directoare pentru salvgardarea banilor UE, care includ verificări și echilibre adecvate, transparență și responsabilitate. Gianluca Esposito susține că, dacă sunt aplicate corect, aceste măsuri ar împiedica banii „să ajungă pe mâinile greșite”.
O altă opțiune este crearea unei liste negre a UE a companiilor care au fost condamnate pentru corupție și să le interzică ofertele UE timp de cinci ani. Aceasta este sugestia eurodeputatului ungar Katalin Cseh.
„În aceste perioade de încercare în care este nevoie de fiecare centime de euro pentru redresarea noastră economică și pentru tranziția noastră verde, nu putem lăsa banii să meargă la risipa prin corupție”, spune Cseh.
De asemenea, ea consideră că țările care refuză să intre în Parchetul European (EPPO) nu ar trebui să obțină bani de la Bruxelles.
Condus Laura Codruța Kövesi, EPPO ar putea fi un schimbător de jocuri în lupta împotriva corupției. GRECO solicită, de asemenea, ca toate statele membre ale UE să se alăture organismului.
Până acum s-au înscris douăzeci și două de țări: Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Republica Cehă, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia, România, Slovacia , Spania și Slovenia.
Ungaria, Polonia și Suedia sunt încă de aderare.
