CCR a respins, luni, ca neîntemeiată sesizarea lui Klaus Iohannis privind Legea pentru modificarea și completarea Legii administrației publice locale. Șeful statului reclamă în obiecția de neconstituționalitate că cele două Camere ale Parlamentului au adoptat două forme diferite ale legii.
Președintele Iohannis a trimis CCR, pe 20 martie, o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii pentru modificarea și completarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001 în care arată că cele două camere ale Parlamentului au adoptat două forme diferite ale actului normativ.
Totodată, șeful statului menționează că, în forma adoptată, legea nu are în vedere principiile constituționale prin care nu poate fi adoptată de o singură Cameră.
„Potrivit expunerii de motive a legii criticate, în practica judiciară s-au pronunțat hotărâri judecătorești de dizolvare a unor consilii locale, aceste instanțe considerând că termenul de 2 luni prevăzut la art. 55 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 215/2001 curge de la data ultimei ședințe, în timp ce alte instanțe au respins cererile de dizolvare a unor consilii locale, cu motivarea că acest termen de 2 luni se socotește pe luni pline. În toate cazurile instanțele nu au ținut seama că, potrivit interpretării coroborate a dispozițiilor legii, consiliile pot lucra de la data constituirii lor și până la data când legea prevede încheierea mandatului. De asemenea, în expunerea de motive a legii criticate s-a mai arătat că «Aceleași argumente sunt valabile și pentru prevederile literei b) ale alin. (1) din art. 55, referințele la intervalul de timp de 3 luni neprevăzând data de început a acestui interval.»”, explică Iohannis.
Scopul urmărit de inițiatorii legii este: „Prin stabilirea unei date de la care începe să curgă intervalul în care se poate declara dizolvarea de drept conștientizează și consilierii locali care în acest context au un reper palpabil privind posibilitatea de a fi dizolvat de drept organismul din care fac parte și ar putea lua măsuri în acest sens”.
„Așadar, scopul inițiativei legislative l-a constituit reglementarea momentului de la care se calculează termenele prevăzute pentru dizolvarea de drept a consiliului local/județean prevăzute la art. 55 alin. (1) lit. a) și b) coroborat cu art. 99 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, instituirea unei excepții privind inaplicabilitatea sancțiunii dizolvării de drept a consiliului local/județean în lipsa convocării în termenul legal la ședință, ori în cazul convocării fără respectarea dispozițiilor privind modul de convocare, precum și republicarea Legii nr. 215/2001”, conform documentului trimis de președinte către CCR.
Potrivit sesizării de neconstituționalitate, există „o deosebire majoră” între forma adoptată de Camera decizională și forma adoptată de prima Cameră sesizată, Camera Deputaților, modificare ce reprezintă „o schimbare a filosofiei legii și a propunerii inițiale, cu impact major asupra semnificației duratei mandatului unui consiliu local/județean constituit în urma desfășurării alegerilor locale generale și/sau parțiale, după caz și respectiv a situațiilor în care va mai fi posibilă dizolvarea de drept a consiliului local/județean”.
Șeful statului notează că Senatul, adoptând, în calitate de Cameră decizională, Legea pentru modificarea și completarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, „a sustras dezbaterii și adoptării primei Camere sesizate modificări care vizau aspecte esențiale în structura și filosofia legii”.
Sesizarea de neconstituționalitate mai arată că „prevederile criticate instituie un paralelism legislativ care lipsește dispoziția în discuție de claritate și previzibilitate”.
„Din această perspectivă, apreciem că norma criticată este una lipsită de predictibilitate și totodată, de natură să lipsească de efecte dispozițiile art. 33 din Legea nr. 215/2001”, precizează șeful statului.
Legea pentru modificarea și completarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001 a fost transmisă de Parlament spre promulgare Președintelui României în data de 2 martie 2019.
