Gigi Becali LA UN PAS DE PUȘCĂRIE. A votat fără să aibă acest drept 1
Ultima Ora Social

Gigi Becali LA UN PAS DE PUȘCĂRIE. A votat fără să aibă acest drept

Gigi Becali LA UN PAS DE PUȘCĂRIE. A votat fără să aibă acest drept

La trei săptămâni de la referendumul pentru familia tradițională, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) ne confirmă că Gigi Becali a votat fără să aibă acest drept, ceea ce constituie infracțiune pedepsită în Codul Penal, potrivit ziare.com.

 

Reamintim că George Becali a fost condamnat de două ori definitiv, primind, în 2013, pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a alege și de a fi ales „pe o durata de 5 ani după executarea pedepsei principale”.

Spre surprinderea tuturor, George Becali a votat sâmbătă, 6 octombrie, la secția 84 din Voluntari, Pipera (Ilfov), declarând la România TV că „dreptul de a vota la referendum nu i-l poate lua nimeni, niciun judecător”.

Întrebat de unde știe acest lucru, el a răspuns: „Păi știu pentru că am inteligență! Păi mie dacă-mi spun 1.000 de avocați că nu am voie, eu știu că am voie, pentru că inteligență mea și bunul meu simt și legea firii spun că am voie să votez la referendum pentru mii de ani”.

Mai mult, a două zi, Gigi Becali a revenit la secția de votare, declarând sfidător: „Votez de 100 de ori, să mă prindă. Să demonstreze. Eu votez!”.

Nu au fost primele gesturi de frondă făcute de omul de afaceri la un scrutin. La alegerile locale din 2012, el a votat la vedere, pe masă comisiei din secția de votare, încălcând, de asemenea, legea electorală.

Țînând cont însă de faptul că referendumul nu a fost validat, votul lui Gigi Becali nu este luat în calcul, astfel că, nu va fi pedepsit.

Ce prevede cadrul legal în vigoare

Într-adevăr, instanțele pot decide, conform Codului Penal, interzicerea unor drepturi pentru un anumit timp, cum ar fi și acela de a alege și de a fi ales. De asemenea, art. 387 din noul Cod Penal se referă la fraudă la vot și prevede următoarele:

(1) Fapta persoanei care votează:

a) fără a avea acest drept;

b) de două sau mai multe ori;

c) prin introducerea în urna a mai multor buletine de vot decât are dreptul un alegător

se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă și interzicerea exercitării unor drepturi.

(2) Cu aceeași pedeapsa se sancționează utilizarea unei cărți de alegător sau a unui act de identitate nul ori fals sau a unui buletin de vot fals.

În cazul unui referendum, însă, nu al unor alegeri, fundamental este articolul 36 din Constituție, care prevede explicit că ” (2) Nu au drept de vot (…) persoanele condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale”.

Prin urmare, o persoană care a fost condamnată de instanța la pierderea drepturilor electorale nu are dreptul să voteze nici la referendum, conform Constituției, lucru confirmat pentru Ziare.com de fostul președinte al Curții Constituționale Augustin Zegrean.

Astfel, întrebat dacă Gigi Becali avea sau nu dreptul să participe la referendum, Augustin Zegrean ne-a confirmat că acesta „nu a votat corect”.

„Constituția vorbește despre dreptul la vot, care le este interzis celor care au fost condamnați cu pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor electorale”, a punctat Augustin Zegrean.

Drept urmare, imediat după referendum am cerut lămuriri Biroului Electoral Central, care ne-a redirecționat către Autoritatea Electorală Permanentă (AEP).

Dincolo de persoană în cauza, subiectul este important și pentru că este foarte posibil să urmeze și alte referendumuri, de exemplu cel pentru Justiție, inițiat de președintele Klaus Iohannis, și cel pentru inițiativa cetățenească „Fără penali în funcții publice”, inițiat de USR.

Vor putea sau nu să voteze și persoanele cărora instanțele le-au interzis drepturile electorale? Și cine trebuie să supravegheze corectitudinea votului?

Ce spune Autoritatea Electorală Permanentă și cine poate sesiza organele de urmărire penală

În răspunsul primit joi la redacție, AEP subliniază că potrivit dispozițiilor art. 38 alin. (2) din Constituție și art. 4 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, „persoanele condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale nu-și pot exercită dreptul de vot, pe perioada interdicției”.

În ceea ce privește corectitudinea listelor electorale permanente, AEP subliniază că „acestea se întocmesc și se tipăresc de către primari, pe secții de votare, pe baza datelor și informațiilor cuprinse în Registrul electoral”.

„În cazul interzicerii exercitării dreptului de a alege, alegătorii sunt radiați din Registrul electoral pe durata pedepsei, din oficiu, de persoană autorizată din unitatea administrativ-teritorială de domiciliu, în termen de 24 de ore de la dată comunicării de către instanța judecătorească a copiei de pe dispozitivul hotărârii (…)

Prin urmare, persoanele cărora le-a fost dispusă pedeapsa interzicerii exercitării dreptului de a alege sunt radiate din Registrul electoral și nu mai figurează în listele electorale permanente”, se arată în răspunsul primit de la AEP.

Cu toate acestea, AEP spune că BEC nu avea atribuția de a se autosesiza în astfel de cazuri și nici AEP nu poate face nimic de această dată, pentru că referendumul a fost declarat, cu unanimitate de voturi, că nefiind valabil de Curtea Constituțională.

„Astfel, întrucât Curtea Constituțională nu a constatat valabilitatea referendumului național pentru revizuirea Constituției din 6 și 7 octombrie 2018, Autoritatea Electorală Permanentă nu are competență legală de a întreprinde demersurile prevăzute la art. 431 alin. (4) din Legea nr. 3/2000, cu modificările și completările ulterioare.

Prin urmare, în cazul în care dețineți informații privind săvârșirea unor infracțiuni electorale, va puteți adresa organelor de urmărire penală”, ne-a transmis AEP.

Pe de altă parte, la întrebarea „Ce instituții sunt responsabile de prevenirea comiterii unor posibile infracțiuni de acest gen?”, AEP a arătat că „singură metodă pentru prevenirea votului ilegal este implementarea Sistemului informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal – SIMPV”.

Reamintim că Guvernul Dancila a refuzat să utilizeze sistemul informatic de prevenire a fraudelor la referendum, folosit cu succes la ultimele rânduri de alegeri, în ciuda solicitărilor exprese adresate de organizațiile societății civile.

Voi ce părere aveți? Așteptăm comentariile voastre mai jos.