”În România, actul oficial privind evidenţa resurselor rezervelor geologice este documentaţia de calcul a rezervelor pe zăcământ, certificată prin încheierea de omologare a rezervelor. În cazul zăcământului Roşia Poieni, încheierea de omologare este făcuta exclusiv pentru minereu de cupru cu conţinut scăzut”. Altfel spus, la Roşia Poieni se extrage, oficial, minereu de cupru, exclusiv. Continuarea comunicatului ANRM este deosebit de interesantă: ”Zăcămintele de cupru diseminat cu conţinut sărac pot conţine în general cantităţi mult subordonate de aur şi/sau argint. De aceste cantităţi se ţine cont în calculul rezervelor sub formă de echivalent valoric în cupru. În consecinţă redevenţa se plăteşte pentru toate componentele utile din minereu”. După cum se observă, în acest paragraf se sugerează că există aur în zăcământ, mai mult, există şi argint. De asemena, se sugerează că în mod normal ar trebui să se plătească o redevenţă. Această redevenţă nu se plăteşte pentru că oficial contractul este semant pentru exportarea minereului de cupru, exclusiv!
Exclusiv Economic Social Ultima Ora

Așa se vede din avion otrava care a inundat satul Geamăna din Apuseni

Cândva, la Geamăna, în munţii Apuseni era un sat. Acum e acoperit aproape în totalitate de deşeuri provenite de la cariera de cupru de la Roşia Poieni. Localnicii au fost obligaţi să se mute de la un an la altul tot mai sus de vatra satului, pentru a scăpa de invazia sterilului, care în timp le-a acoperit biserica, le-a înghiţit cimitirul.

Așa se vede din avion otrava care a inundat satul Geamăna din Apuseni 1 Așa se vede din avion otrava care a inundat satul Geamăna din Apuseni 2 Așa se vede din avion otrava care a inundat satul Geamăna din Apuseni 3 Așa se vede din avion otrava care a inundat satul Geamăna din Apuseni 4 Așa se vede din avion otrava care a inundat satul Geamăna din Apuseni 5

Zona a început să se schimbe în anul 1977, când Nicolae Ceauşescu a decis să dea drumul exploatării de cupru de la Roşia Poieni. La acea vreme era cea mai mare din Europa. La început, locuitorii celor aproape 400 de case şi-au imaginat, probabil, că se vor îmbogăţi, însă n-a fost chiar aşa. La începutul anilor 1980, au fost expropriate de statul român peste 300 de familii din Geamăna. Sumele primite au fost în funcţie de proprietăţi. În 1986, când a început deversarea sterilului, trăiau aici peste 1.000 de persoane. Acum, în căsuţele de la Geamăna, răsfirate de-a lungul a câţiva kilometri, în jurul lacului în care ajunge tulbureala de steril de la cariera de cupru, mai trăiesc aproximativ 20 de suflete.
Casele rămase sunt cele aşezate mai sus, pe deal. Tot pe deal a fost Halda de steril de la Valea Şesii ridicată şi biserica satului, cam la 100 de metri de vatra satului. Este unul din puţinii martori care ne arată că aici a fost odată o aşezare omenească. Nămolul a ajuns,însă, la nivelul acoperişului. Sub biserică, în valea Şeşii, se află lacul cu tulbureala de steril, înroşit de deşeurile de la cariera de cupru de la Roşia Poieni. Aici a fost până în urmă cu aproape trei decenii vatra satului Geamăna.

Așa se vede din avion otrava care a inundat satul Geamăna din Apuseni 6

Cel mai periculos de aici este cadmiul, care provoacă mutații genetice

Barajul de la Geamăna are o suprafaţă de aproximativ 130 ha. Sterilul rezultat de la mina de cupru de la Roșia Poieni este deversat în Valea Șesii, unde odată era satul Geamăna. Exploatarea zăcământului a început în anul 1978, iar producţia de cupru în 1983. Este un iaz de decantare de vale, deschis, având un singur baraj construit din anrocamente. Apa care trece pe sub haldă și ajunge în iaz are pH între 1,5 – 2, iar culorile sunt de la metale (Cu, Fe, Cr, Zn, As, Mn etc.)

O substanță toxică gasită în barajul de decantare de la Geamăna este cadmiul care depășește și de zece ori valorile normale.

Cadmiul este posibil cancerigen, poate provoca mutaţii, dăunează atât plantelor cât şi animalelor, la om afectează ficatul, rinichii şi plămânii.

Voi ce părere aveți? Așteptăm comentariile voastre mai jos.