Comisiile pentru industrii, pentru buget şi cea pentru administraţie de la Camera Deputaţilor s-au reunit azi în şedinţă comună pentru dezbaterea proiectului Legii offshore. Proiectul de lege, care se află la reexaminare în Parlament la cererea preşedintelui Klaus Iohannis, trebuia să fie dezbătut în comisii şi adoptat de plenul Camerei încă de săptămâna trecută. Marea bătălie care se dă pe acestă lege se referă la redevențe și taxe pe exploatrea zăcămintelor de gaz metan de pe platoul continental al Mării Negre. Liviu Dragnea a declarat în repetate rânduri că va lupta cu orice preț pentru ca poporul român să primească cât mai mult din exploatarea acestor resurse care se află acum în mâinile străinilor. Apoi au apărut modificări ale legii prin care redevențele și taxele rămâneau la nivelul agreat de petroliști. Nu s-a întrebat însă nimeni cum au ajuns aceste resurse pe mâinile ”imperialiștilor” care îl irită pe Dragnea. Vă prezentăm povestea…
Preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, a declarat în septembrie că a avut o discuţii tensionată cu reprezentanţii OMV şi Exxon, care i-au transmis că, după ce vor vedea forma finală a legii offshore, vor lua decizia de a continua sau nu investiţiile în Marea Neagră. Dragnea a spus că legea va fi adoptată în trei săptămâni, adăugând că indiferent de ce presiuni se vor face asupra sa şi a partidului, parlamentarii nu vor ceda. Mai pe românește, președintele Camerei Deputaților a spus că el luptă voinicește pentru ca de rezervele energetice românești, gaz și petrol, de la Marea Neagră să beneficieze și românii, să nu le ia pe toate ”dușmanul imperialist”. Ce să vezi însă, acele rezerve au fost predate imperialiștilor chiar de colegul de guvernare: C.P. Tăriceanu.
În anul 2008 Curtea de la Haga a dat dreptate României în privinţa diferendului cu Ucraina privind platoul continental al Mării Negre. România a primit atunci circa 80% din teritoriul disputat. Numai că, în acel moment, s-a aflat că Guvernul Tăriceanu concesionase deja, în toamna anului 2008, o parte din aceste zone încă înainte ca statul să câştige procesul. Ulterior s-a dovedit că acea măsură a prietenului lui Dragena, adică C.P. Tăriceanu, prejuducuase interesele României.
Gheorghe Buliga, fost director al Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), declara că reprezentanţii Sterling i-au pus în faţă un contract prin care statul român îşi ceda drepturile, atunci când se afla într-o delegaţie la Aberdeen (Scoţia), însă nu l-a semnat. „Sterling îmi pusese în faţă mai multe documente prin care statul român renunţa la drepturile sale. Era în engleză. Eu n-aveam nici o împuternicire să semnez aşa ceva. Am refuzat categoric“, declara Buliga, citat de Jurnalul Naţional. Întors în ţară, Buliga a fost de îndată destituit de premierul de atunci, Călin Popescu Tăriceanu, şi înlocuit cu Bogdan Găbudeanu, cel care avea să fie demis, la rândul său, de Emil Boc. Contractul iniţial era unul de împărţire a producţiei.
În data de 9 februarie 2009, Emil Boc îl acuză pe Tăriceanu direct în plenul Parlamentului: „Am văzut că domnul Tariceanu şi PNL-ul se opun îngheţării salariilor demnitarilor, crezând probabil că astfel îi sprijină în continuare pe cei care au facilitat afacerea Sterling Resources, pe cei cu care a pus la cale acea măsura prin care un contract de explorare şi partajare a profitului a fost transformat în contract de acord petrolier şi concesiune. A fost o acţiune premeditată a guvernului Tariceanu din 2007 pentru a pregăti mişcarea din 2008, la final de mandat, pentru a acorda acel contract care prejudiciază financiar interesele României, iar noi avem datoria să curmăm acest abuz“. Acuzaţiile aduse de către Boc l-au făcut pe Tăriceanu să-l dea în judecată pentru calomnie. Tăriceanu ceruse daune de 100.000 de lei pentru acuzaţii defăimătoare, dar a pierdut procesul în 2011. Adică, Boc avusese dreptate, Tăriceanu prejudiciase financiar interesele României cu acel contract privind resursele energetice de la Marea Neagră ale României.
În fine, Sterling Resources a vândut ceea ce primise cadou, către companii care se ocupă cu extracția și vânzarea hidrocarburilor – așa am ajuns la situația de astăzi.
Anul acesta, Liviu Dragnea a spus că el, în calitate de patriot, își riscă chiar și viața, în lupta cu ”asasini” închipuiți, pentru ca zăcămintele energetice de la Marea Neagră să nu ia drumul Occidentului. Doar că acea rezervă strategică a României a fost predată ”imperialiștilor” chiar de către colegul de guvernare: Călin Popescu Tăriceanu.
Mai mult, celbra Lege Offshore a suferit modificări majore în săptămâna în care Gabriela Firea a declanșat o revoltă în PSD. În acest context, Dragnea arenunțat la mărirea redevențelor și taxelor pe aceste zăcăminte, așa cum promisese poporului român, în favoarea petroliștilor, pe care îi critica înainte.
În fine, preşedintele Comisiei pentru industrii, Iulian Iancu, a anunţat marţea trecută că proiectul de Lege Offshore va fi dezbătut peste o săptămână, decizia fiind luată după o discuţie cu preşedintele PSD, Liviu Dragnea.
Proiectul a fost adoptat lunea trecută de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, cu 81 voturi „pentru”, nouă ”împotrivă” (USR) şi 15 abţineri, iar Camera Deputaţilor este for decizional.
Proiectul de lege stabileşte unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor de petrol şi de abandonare, precum şi a lucrărilor la sonde aferente operaţiunilor petroliere, desfăşurate de titularii de acorduri cu privire la perimetrele petroliere offshore, în conformitate cu prevederile acordurilor încheiate între titulari şi ANRM.
Legea offshore a fost adoptată în sesiunea trecută de Parlament, iar preşedintele Klaus Iohannis a trimis-o spre reexaminare.
