Asociația Inițiativa Pentru Justiție, fondată de procurorii Bogdan Pîrlog (dosarul violențelor de la 10 August 2018) și Sorin Lia, a depus la Parchetul General o plângere penală împotriva șefei CSM, Lia Savonea, și a altor membri ai CSM. Savonea e acuzată de abuz în serviciu și urzurparea funcției în legătură cu mai multe decizii ale Consiliului Superior al Magistraturii.
Cei doi procurori susțin că Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) nu are competența de soluționare a cauzei pentru că aceasta nu ar fi fost legal constituită, CONFORM g4media.ro
Comunicatul integral al Asociației Inițiativa Pentru Justiție:
PLÂNGERE și DENUNŢ PENAL Cu privire la săvârșirea următoarelor infracțiuni săvârșite de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii:
1. O infracțiune de uzurparea funcției, prev de art. 300 C.p., săvârșită denumiții SAVONEA LIA , OPRINA EVELINA și ALISTAR VICTOR, constând înacea că: Cu ocazia desfășurării concursului pentru numirea în funcție a inspectoruluișefal Inspecției Judiciare, organizat în perioada 21 decembrie 2018 – 28 martie2019, la data de 27.03.2019, numita SAVONEA LIA, împreună cu numiții OPRINAEVELINA și ALISTAR VICTOR, în calitate de președinte al comisiei de concurs șirespectiv în calitate de membri ai comisiei de concurs, cu intenție, în scopul favorizării unicului candidat, au hotărât adăugarea a câte cinci subcriterii pentru fiecare din cele cinci criterii de evaluare stabilite pentru acest concurs prin art. 67alin. (1) din Legea nr. 317/2004 și reluate fără dezvoltări de art. 10 alRegulamentului adoptat prin HCSM nr. 1074/2018, precum și obligativitateaacordării unui punctaj minim de 1 punct pentru fiecare subcriteriu, sub sancțiuneaanulării fișelor de notare ale membrilor comisiei de concurs care nu se conformează,îndeplinind astfel un act care nu intra în atribuțiile membrilor comisiei deconcurs, întrucât, pe de o parte, stabilirea regulilor de desfășurare a acestui concursrevenea, potrivit art. 67 alin. (2) din Legea nr. 317/2004, Plenului CSM, iar pe dealtă parte, Plenul CSM nu a prevăzut pentru comisia de concurs prerogativa de aintroduce subcriterii obligatorii, punctaje minime de acordat ori posibilitatea anulăriifișelor de notare care corespund cerințelor legii și regulamentului – acțiune care acauzat vătămarea interesului CSM, în calitate de garant al independenței justiției,ca acest concurs să se desfășoare în conformitate cu legea și regulamentul, precum șivătămarea interesului tuturor magistraților ca la conducerea Inspecției Judiciaresă se afle o persoană numită în urma unui concurs obiectiv, desfășurat cu respectarealegii și regulamentului, iar nu cineva numit în urma unei proceduri nelegale, care nupoate prezenta garanții de imparțialitate, fiind susceptibil de a acționa la comandagrupului de interese care l-a favorizat la numire.
2. O infracțiune de abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. (1) C.p., săvârșităde numita SAVONEA LIA, constând în aceea că:
Cu ocazia desfășurării concursului pentru numirea în funcție a inspectoruluișefal Inspecției Judiciare, organizat în perioada 21 decembrie 2018 – 28 martie2019, la data de 15.05.2019, numita SAVONEA LIA, în calitate de președinte alCSM, cu intenție, și-a îndeplinit în mod defectuos atribuția de serviciu prevăzutăla art. 24 alin (3) lit b) din Legea nr. 317/2004, prin aceea că a stabilit ordinea de zi alucrărilor Plenului în care urma să se discute – și în final s-a și hotărât – validarearezultatelor acestui concurs pentru aceeași zi, la un interval de circa 4 ore, iar nu „cu3 zile înainte”, încălcând astfel prevederile art. 29 alin. (10) din Legea nr. 317/2004,– acțiune care a cauzat vătămarea dreptului asociațiilor profesionale alemagistraților „Forumul Judecătorilor din România” și „Inițiativa pentru Justiție” dea participa la ședință, în numele membrilor lor, drept prevăzut de art. 29 alin. (2) dinLegea nr. 317/2004 și care trebuia respectat cu atât mai mult cu cât solicitaserăinvalidarea, vătămarea interesului CSM, în calitate de garant al independențeijustiției, ca la ședința în care urma să se discute validarea acestui acest concurs,raportat la respectarea legii și regulamentului, să poată participa cât mai mulți dintremembrii săi, vătămarea interesului magistraților împotriva cărora se desfășoară proceduri disciplinare ori împotriva cărora s-ar putea desfășura astfel de proceduri ca la conducerea Inspecției Judiciare să se afle o persoană numită în urma unuiconcurs obiectiv, desfășurat cu respectarea legii și regulamentului, iar nu cinevanumit în urma unei proceduri nelegale, care nu poate prezenta garanții deimparțialitate, fiind susceptibil de a acționa la comanda grupului de interese care l-afavorizat la numire.
3. O infracțiune de abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. (1) C.p., săvârșităde numita SAVONEA LIA, constând în aceea că:Cu ocazia desfășurării concursului pentru numirea în funcție a inspectoruluișefal Inspecției Judiciare, organizat în perioada 21 decembrie 2018 – 28 martie2019, la data de 15.05.2019, numita SAVONEA LIA, în calitate de președinte alCSM, cu intenție, și-a îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciuprevăzute de art. 24 alin (3) lit b) și c) și 29 alin. (3) din Legea nr. 317/2004, prinacea că nu a inclus pe ordinea de zi a Plenului CSM publicată pentru data de15.05.2019, iar în cadrul ședinței Plenului nu a solicitat suplimentarea ordinii de zicu cererea de invalidare a acestui concurs formulată de asociațiile profesionale alemagistraților „Forumul Judecătorilor din România” și „Inițiativa pentru Justiție”, încondițiile în care stabilise că la data respectivă urma să se analizeze dacă suntîndeplinite condițiile prevăzute de lege și regulament pentru validarea acestuiconcurs, încălcând astfel art. 51 din Constituție, care reglementează dreptul lapetiționare, prin golirea acestuia de conținut, deoarece după adoptarea oricăreihotărâri, cererea nu mai putea fi analizată pe fond – acțiune care a cauzatvătămarea dreptului asociațiilor profesionale ale magistraților „ForumulJudecătorilor din România” și „Inițiativa pentru Justiție” de a le fi analizată cererea,eventual după amânarea discutării problemelor legate de validarea concursului,amânare care se impunea având în vedere imposibilitatea de participare a acestoraimputabilă CSM, ca urmare a nerespectării art. 29 alin. (10) din Legea nr. 317/2004și vătămarea interesului CSM, în calitate de garant al independenței justiției, de asoluționa cererile asociațiilor profesionale ale magistraților, în scopul realizăriirolului constituțional.
4. O infracțiune de abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. (1) C.p., săvârșităde numita SAVONEA LIA, constând în aceea că:Cu ocazia desfășurării Concursului pentru numirea în funcție a inspectoruluișefal Inspecției Judiciare, organizat în perioada 21 decembrie 2018 – 28 martie2019, la data de 15.05.2019, numita SAVONEA LIA, în calitate de președinte alCSM, cu intenție, și-a îndeplinit în mod defectuos atribuția de serviciu prevăzutăde art. 27 alin. (3) din Legea nr. 317/2004, de a se manifesta cu prilejul votului înplen cu privire la chestiunea validării/invalidării acestui concurs, prin nerespectareaobligației de imparțialitate a judecătorilor membri ai CSM, care rezultă din art. 133alin. (1) din Constituție, art. 7 alin. (4) lit. e) și art. (5) teza a II-a din Legea nr. 317/2004, art. 104 din Legea nr. 161/20032 și art. 4 alin (1) din Legea nr. 303/20043, prin acea că nu s-a abținut de la vot, în condițiile în care nu exista oprevedere legală de excepție care să statueze că nu este incompatibilă, deșiparticipase în calitate de președinte al comisiei pentru organizarea aceluiași concursși făcuse acte în scopul declarat de a-l favoriza pe unicul candidat, iar ceea ce sepunea în discuție era tocmai legalitatea actelor sale, și chiar știa că asociațiileprofesionale ale magistraților „Forumul Judecătorilor din România” și „Inițiativapentru Justiție” formulaseră o cerere de invalidare în care îi acuzau de ilegalități peea și pe OPRINA EVELINA și ALISTAR VICTOR – acțiune care a cauzatvătămarea dreptului asociațiilor profesionale ale magistraților „ForumulJudecătorilor din România” și „Inițiativa pentru Justiție”, de a nu fi eludateprevederile art. 11 din Ordonanța nr. 27/2002 („În cazul în care prin petiție suntsesizate anumite aspecte din activitatea unei persoane, aceasta nu poate fisoluționată de persoana în cauza sau de către un subordonat al acesteia.”),vătămarea interesului CSM, în calitate de garant al independenței justiției, de aasigura magistrații și justițiabilii că persoana aflată la conducerea InspecțieiJudiciare nu este susceptibilă de a efectua presiuni asupra magistraților, ca ocontraprestație în interesul unor persoane care i-au favorizat numirea, vătămareainteresului magistraților împotriva cărora se desfășoară proceduri disciplinare oriîmpotriva cărora s-ar putea desfășura astfel de proceduri ca organul administrativcare efectuează verificări și cercetări și care exercită acțiunea disciplinară să fiecondus de o persoană numită cu respectarea legii.
5. O infracțiune de abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. (1) C.p., săvârșităde numita OPRINA EVELINA, constând în aceea că:Cu ocazia desfășurării concursului pentru numirea în funcție a inspectoruluișefal Inspecției Judiciare, organizat în perioada 21 decembrie 2018 – 28 martie2019, la data de 15.05.2019, numita OPRINA EVELINA, în calitate de membruCSM, cu intenție, și-a îndeplinit în mod defectuos atribuția de serviciu prevăzutăde art. 27 alin. (3) din Legea nr. 317/2004, de a se manifesta cu prilejul votului înplen cu privire la chestiunea validării/invalidării acestui concurs, prin nerespectareaobligației de imparțialitate a judecătorilor membri ai CSM, care rezultă din art. 133alin. (1) din Constituție, art. 7 alin. (4) lit. e) și art. (5) teza a II-a din Legeanr. 317/2004, art. 104 din Legea nr. 161/2003 și art. 4 alin (1) din Legea nr.303/2004, prin acea că nu s-a abținut de la vot, în condițiile în care nu exista oprevedere legală de excepție care să statueze că nu este incompatibilă, deșiparticipase în calitate de membru al comisiei pentru organizarea aceluiași concurs șifăcuse acte în scopul declarat de a-l favoriza pe unicul candidat, iar ceea ce se punea în discuție era tocmai legalitatea actelor sale – acțiune care a cauzat vătămarea dreptului asociațiilor profesionale ale magistraților „Forumul Judecătorilor dinRomânia” și „Inițiativa pentru Justiție” (indiferent dacă SAVONEA LIA oinformase sau nu cu privire la cererea celor două asociații profesionale) ca aspecteleinvocate prin cererea de invalidare să nu fie tranșate cu eludarea prevederilor art. 11din Ordonanța nr. 27/2002, vătămarea interesului CSM, în calitate de garant alindependenței justiției, de a asigura magistrații justițiabilii că persoana aflată laconducerea Inspecției Judiciare nu este susceptibilă de a efectua presiuni asupramagistraților, ca o contraprestație în interesul unor persoane care i-au favorizatnumirea, vătămarea interesului magistraților împotriva cărora se desfășoarăproceduri disciplinare ori împotriva cărora s-ar putea desfășura astfel de proceduri caorganul administrativ care efectuează verificări și cercetări și care exercită acțiuneadisciplinară să fie condus de o persoană numită cu respectarea legii.
6. O infracțiune de abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. (1) C.p., săvârșităde numita ALISTAR VICTOR, constând în aceea că:Cu ocazia desfășurării concursului pentru numirea în funcție a inspectoruluișefal Inspecției Judiciare, organizat în perioada 21 decembrie 2018 – 28 martie2019, la data de 15.05.2019, numitul ALISTAR VICTOR, în calitate de membruCSM, cu intenție, și-a îndeplinit în mod defectuos atribuția de serviciu prevăzutăde art. 27 alin. (3) din Legea nr. 317/2004, de a se manifesta cu prilejul votului înplen cu privire la chestiunea validării/invalidării acestui concurs, prin nerespectareaobligației de imparțialitate a reprezentanților societății civile membri CSM, carerezultă din art. 133 alin. (1) din Constituție, art. 16 alin (1) din Constituție4 și art. 19alin. (2) lit. c) din Legea nr. 317/2004, prin acea că nu s-a abținut de la vot, încondițiile în care nu exista o prevedere legală de excepție care să statueze că nu esteincompatibil, deși participase în calitate de membru al comisiei pentru organizareaaceluiași concurs și făcuse acte în scopul declarat de a-l favoriza pe unicul candidat,iar ceea ce se punea în discuție era tocmai legalitatea actelor sale – acțiune care acauzat vătămarea interesului asociațiilor profesionale ale magistraților„Forumul Judecătorilor din România” și „Inițiativa pentru Justiție” (indiferentdacă SAVONEA LIA îl informase sau nu cu privire la cererea celor două asociațiiprofesionale,) ca aspectele invocate prin cererea de invalidare să nu fie tranșate cueludarea prevederilor art. 11 din Ordonanța nr. 27/2002, vătămarea interesuluiCSM, în calitate de garant al independenței justiției, de a asigura magistrații șijustițiabilii că persoana aflată la conducerea Inspecției Judiciare nu este susceptibilăde a efectua presiuni asupra magistraților, ca o contraprestație în interesul unorpersoane care i-au favorizat numirea, vătămarea interesului magistrațilorîmpotriva cărora se desfășoară proceduri disciplinare ori împotriva cărora s-ar putea desfășura astfel de proceduri ca organul administrativ care efectuează verificări și cercetări și care exercită acțiunea disciplinară să fie condus de o persoană numită cu respectarea legii.
7. O infracțiune de abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. (1) C.p., săvârșităde numita SAVONEA LIA, constând în aceea că:Ulterior adoptării de către Secția pentru judecători a CSM a Hotărâriinr. 1269/26.08.2019 privind înaintarea către Președintele României a propuneriiprivind eliberarea din funcție, prin demisie, a doamnei Dana Cristina Gîrbovan,judecător la Curtea de Apel Cluj, conform art. 65 alin. (1) lit. a) din Legeanr. 303/2004, numita SAVONEA LIA, în calitate de președinte al CSM și al Secțieipentru judecători, cu intenție (care rezultă din graba cu care a pus pe ordinea de zicererea intens mediatizată a doamnei judecător și care exclude culpa prin simplă„uitare”), nu și-a îndeplinit atribuțiile prevăzute de a art. 24 alin. (3) lit. a) și b) dinLegea nr. 317/2004 rap. la art. 65 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 303/2004, prin aceeacă nu a înaintat Președintelui României propunerea privind eliberarea din funcție adoamnei Dana Cristina Gîrbovan – acțiune care a cauzat vătămarea interesuluidoamnei Dana Cristina Gîrbovan de a deveni ministru al Justiției, propunereafiind respinsă pe motiv că avea calitatea de magistrat, vătămarea interesului CSM,de a-și îndeplini cu promptitudine și responsabilitate rolul constituțional de garant alindependenței justiției și de a avea o imagine impecabilă în ochii cetățenilor, princrearea unei situații care a dus la decredibilizarea sa, în condițiile în care a eșuat îngarantarea ne-apariției unei stări de incompatibilitate vădită între calitatea dejudecător și cea de persoană propusă oficial de un partid politic pentru a ocupafuncția ministru al Justiției și vătămarea interesului magistraților de a fi percepuțide către cetățeni ca fiind independenți de factorul politic și mai presus de orice„combinații” privind ocuparea unor funcții politice.
8. O infracțiune de abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. (1) C.p., săvârșităde numita SAVONEA LIA, constând în aceea că:Numita SAVONEA LIA, în calitate de președinte al CSM și președinte alsecției pentru judecători, cu intenție, și-a îndeplinit în mod defectuos una dinatribuțiile de serviciu prevăzute la art. 24 alin (3) lit b) din Legea nr. 317/2004(„coordonează activitatea Consiliului Superior”), prin aceea că la data de30.05.2019, asumându-și declanșarea procedurii de ocupare a funcției de președinteal Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin publicarea anunțului privind declanșareaprocedurii și a calendarului estimativ, a adus la cunoștință publică faptul cădepunerea candidaturilor pentru funcția de președinte al ÎCCJ se face în perioada 30mai – 1 iulie 2019, cu nerespectarea prevederilor art. 53 alin. (4) din Legea nr.303/2004 [„Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție care îndeplinesccondițiile prevăzute la alin. (1) își pot depune candidaturile pentru funcția depreședinte sau vicepreședinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție ori președinte de secție, la Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la data la care funcția de președinte, vicepreședinte sau președintede secție a devenit vacantă.”], în condițiile în care funcția urma să se vacantezeîncepând cu data de 15 septembrie 2019 – acțiune care a cauzat vătămareadreptului de a participa la concurs al judecătorilor care în perioada stabilităpentru depunerea candidaturilor nu îndeplineau criteriile de vechime în funcție ori îninstanță, dar care ar fi îndeplinit aceste condiții, dacă acest concurs se organiza încondițiile prevăzute de lege, la expirarea mandatului președintelui în funcție,vătămarea interesului judecătorilor care îndeplineau condițiile de înscriere de aparticipa la o procedură de selecție organizată cu respectarea legii, ca o condiție sinequa non pentru garantarea faptului că persoana „câștigătoare” nu este stabilitădinainte, vătămarea interesului CSM de a-și îndeplini rolul constituțional de garantal independenței justiției, garantare care nu poate exista atunci când președinteleÎCCJ este numit cu încălcarea legii, în condițiile în care, conform art. 126 alin. (1)din Constituție, „Justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și princelelalte instanțe judecătorești”, vătămarea interesului ÎCCJ de a avea unpreședinte numit cu respectarea legii, nelegala numire a acestuia atrăgând nulitateaabsolută a tuturor actelor pe care le va îndeplini sau la care va participa în calitate depreședinte al ÎCCJ, membru de drept al CSM și reprezentant al autoritățiijudecătorești, vătămarea drepturilor magistraților și justițiabililor afectați destarea de insecuritate juridică creată ca efect al numirii președintelui ÎCCJ în urmaunei proceduri în care s-a încălcat legea.
9. O infracțiune de abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. (1) C.p., săvârșităde numita SAVONEA LIA, constând în aceea că:Numita SAVONEA LIA, în calitate de președinte al CSM, cu intenție, și-aîndeplinit în mod defectuos atribuția prevăzută de art. 24 alin. (3) lit. a) din Legeanr. 317/2004, prin aceea că la data de 28.05.2019, fără a solicita un punct de vedereal Plenului, și chiar fără a informa restul membrilor CSM, a transmis, în numeleCSM 5 , Curții de Justiție a Uniunii Europene, referitor la cauza nr. C-127/19-1, (încare este pusă în discuție compatibilitatea cu dreptul european a normelor juridicecare reglementează înființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție),un document intitulat „Observații” , prin care a prezentat o falsă poziție a CSM fațăde necesitatea existenței Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție,(comunicând, printre altele, că „SIIJ constituie o garanție legală a principiuluiindependenței justiției în general, și a independenței judecătorului în special”, deși,în realitate, CSM avizase negativ, de două ori, prin hotărârile nr. 974/28.09.2017 șinr. 1148/09.11.2017, modificările legislative care prevedeau înființarea în cadrulPÎCCJ a unei structuri specializate pentru investigarea infracțiunilor comise de magistrați, fapt care constituie o încălcare a art. 14 alin. 1 C.civ.7, art. 15 C.civ.8, art, 4 alin. (1) din Legea nr. 303/20049 și art. 4 alin. (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană10, – acțiune care a cauzat vătămarea interesului părților din cauzelereunite în fața CJUE, vătămarea dreptului CSM de a fi reprezentat cu bunăcredință de către președintele său, prin comunicarea poziției sale reale, exprimateprin acte oficiale, vătămarea interesului al CSM de a-și îndeplini curesponsabilitate obligațiile care îi revin, în calitate de autoritate publică, din tratateleinternaționale la care România este parte și de a avea o imagine impecabilă, princrearea unei situații care a dus la decredibilizarea sa, vătămarea intereselorUniunii Europene și a statelor membre, inclusiv România, privind cooperarealoială între state, relația se de încredere reciprocă fiind grav afectată atunci când oinstituție a unui stat membru transmite informații false unui organism al UE,vătămarea drepturilor magistraților și justițiabililor afectați de starea deinsecuritate juridică creată ca urmare a instituirii unei unități de parchet și a unorproceduri incompatibile cu statul de drept și valorile Uniunii Europene.
Aspecte procedurale
În ceea ce privește competența de soluționare a cauzei, apreciem că aceastanu aparține Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție întrucât aceasta nu afost încă legal constituită. Niciunul dintre procurorii care activează în cadrul secțieinu a fost selectat în urma susținerii unui concurs în fața unei comisii legalconstituite, numirea lor fiind lovită de nulitate absolută.
Astfel:
Comisia desemnată pentru selectarea procurorului șef nu s-a constituit legal,nefiind desemnat un membru CSM procuror conform dispozițiilor art. 883 alin. (2)lit. b) din Legea nr. 304/2004 care prevede următoarele:”(2) Componența comisiei de concurs este următoarea:a) 3 membri judecători, care fac parte din Secția pentru judecători;
b) Un membru procuror, care face parte din Secția pentru procurori și afuncționat la un parchet de grad de cel puțin parchet de pe lângă curtea de apel,desemnat de Secția pentru procurori.”Art. II alin. 3 din OUG nr. 90/2018 prevede că respectiva comisie de concursîși desfășoară activitatea în prezența a cel puțin 3 membri. Aceasta se referă lafuncționarea, iar nu la constituire comisiei de concurs. Pentru a fi legal constituită,trebuie desemnați cei 4 membri. Pentru a funcționa legal este suficientă prezența a 3dintre cei 4 membri desemnați. Or, prin nedesemnarea unuia dintre membri, suntemîn prezența unei nelegale compuneri a comisiei, care în fapt are 3 membri în loc de4, cum prevede legea.Comisia desemnată pentru numirea procurorilor în cadrul Secției pentruinvestigarea infracțiunilor din justiție nu s-a constituit legal, nefiind desemnat încomisie un membru CSM procuror și nici desemnat legal procurorul-șef al Secțieipentru investigarea infracțiunilor din justiție, conform disp. art. 885 alin. (5) lit. a)din Legea nr. 304/2004 care prevede următoarele:”(5) Concursul prevăzut la alin. (2) constă în:a) Un interviu, transmis direct și ulterior arhivat pe pagina de internet aConsiliului Superior al Magistraturii, susținut în fața comisiei prevăzute la art. 883alin. (2) din care face parte de drept și procurorul șef secție.”Din alt punct de vedere, în fapt, constatăm că numita SAVONEA LIA acondus toate comisiile de selecție a procurorilor cu funție de conducere și execuțiedin cadrul SIIJ, controlând procesul de selecție. Revocarea oricărui procuror dincadrul acestei secții este, de asemenea, la discreția numitei SAVONEA LIA și agrupului său de susținători din cadrul secției pentru judecători, după cum rezultă dinprevederile art. 883 alin. (2) și (7), art. 884 alin. (3), art. 887 alin. 1 din Legea nr.304/2004 aplicate în condițiile actualei structuri a CSM.În atare condiții, având în vedere ascendentul pe care numita SAVONEA LIAîl are asupra tuturor procurorilor din cadrul SIIJ, chiar dacă s-ar considera că aceștiaar fi fost recrutați în urma unor proceduri legale (ceea ce nu este cazul), se constatăcă există o stare de incompatibilitate a tuturor procurorilor din cadrul SIIJ înefectuarea urmăriri penale față de SAVONEA LIA, încadrabilă în cazul de la art. 65alin. (1) C.p.p. rap. la art. 64 alin. (1) lit. f) C.p.p., care împiedică efectuarea uneiurmăriri penale imparțiale și echitabile a prezentei cauze, de către aceștia.Pentru a înlătura acest impediment grav, solicităm procurorul general alParchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție ca, în temeiul art. 325alin. (2) C.p.p., să efectueze urmărirea penală proprie în cauză sau să desemneze peunul dintre adjuncți să o efectueze, în concret urmărirea penală putând fi efectuatăfie direct, fie prin delegarea efectuării unor acte către procurorii cu funție deexecuție din cadrul PÎCCJ.În susținerea acestei solicitări, arătăm că procurorul general al Parchetului depe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție are calitate de procuror ierarhic superiorinclusiv față de procurorul șef al SIIJ și ceilalți procurori din cadrul SIIJ, neexistând nicio diferență între procurorii din cadrul SIIJ și ceilalți procurori din cadrul ministerului public.
În acest sens, Curtea Constituțională, în Decizia nr. 33/2019 a reținut următoarele:
„149. Din analiza coroborată a tuturor acestor norme, rezultă că procurorulșef de secție din structura Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justițieeste subordonat conducătorului acestui parchet. Așa cum s-a precizat mai sus,Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție este o structură specializată dincadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, astfel căprocurorul șef al acestei secții este subordonat ierarhic procurorului general alParchetului de pe lângă Î.C.C.J.
150. Prin urmare, Curtea constată că (…) indiferent de modul de numire înfuncțiile de conducere în cadrul parchetelor, potrivit principiului constituțional alcontrolului ierarhic pe care se fundamentează activitatea procurorilor, toți aceștiasunt subordonați procurorului general al Parchetului de pe lângă Î.C.C.J.
151. Astfel, în raporturile dintre procurorul șef al Secției pentru InvestigareaInfracțiunilor din Justiție și procurorul general al Parchetului de pe lângă ÎnaltaCurte de Casație și Justiție sunt aplicabile dispozițiile art.64 din Legea nr.304/2004,potrivit cărora „(1) Dispozițiile procurorului ierarhic superior, date în scris și înconformitate cu legea, sunt obligatorii pentru procurorii din subordine”, iar „(3)Soluțiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhicsuperior, când sunt apreciate ca fiind nelegale”. De asemenea, sunt incidenteprevederile procesual penale cuprinse, de exemplu, în art.304, art.335 alin.(1),art.328 alin.(1) sau în art.339 alin.(2) din Codul de procedură penală.”Solicităm să se constate că în privința semnatarilor ai prezentului denunț suntîndeplinite condițiile prevăzute de art. 5 lit. a) din Legea nr. 571/2004 privindprotecția personalului din autoritățile publice, instituțiile publice și din alte unitățicare semnalează încălcări ale legii.
