Craniul lui Mihai Viteazul, de la Mănăstirea Dealu, a fost fotografiat în 1920

În anul 6001 Mihai Viteazul,  primul domn român care a unit Ţara Românească, Transilvania şi Moldova, a fost asasinat de mercenarii generalului Basta. Trupul decapitat a rămas lângă Turda, dar capul voievodului a fost dus la Mănăstirea Dealu din Târgovişte. Mihai ceruse unui apropiat să aibă grijă de trupul său dacă va pieri.

Iată ce spune Letopisetul Cantacuzinesc în legatură cu legământul făcut între Mihai şi postelnicul Turturea: “…şi de sa va prinde lui Mihai Vodă să pieie într-alta ţară, să nu-i lase oasele acolo, ci să le aducă în Ţara Românească. Iar de se va prinde să pieie acest postelnic Turturea într-altă ţară, să nu-i lase Mihai Vodă oasele, ci să le aducă în Ţara Românească să le îngroape. Drept aceia, deacă văzu Turturea postclnicu că tăiară pre Mihai Vodă, mult s-au nevoit pentru jurământul ca să aducă oa­sele lui Mihai Vodă. Ci n-au putut, ci au luat numai capul de 1-au adus în Ţara Românească, şi 1-au îngropat la mănăstirea Din-deal, de la Târgovişte”.

Istoria capului marelui voievod nu s-a oprit în anul 1601, când a fost înhumat la Mănăstirea Dealu. În timpul domniei lui George Bibescu (1842-1848), cu ocazia lucrărilor de restaurare a bisericii, capul voievodului Mihai a fost scos din mormânt şi s-a păstrat în continuare la Mănăstirea Dealu într-o raclă de sticlă alături de craniul lui Radu cel Mare (1508), ctitorul bisericii.

După unirea principatelor, Dimitrie Bolintineanu a iniţiat un proiect “de sicriu cu piedestal de marmură”, la Bucureşti, pentru aducerea şi păstrarea capului lui Mihai Viteazul în capitala României. Domnitorul Al. I. Cuza a aprobat acest proiect.

În acest context, artistul Carol Isler a fost trimis să deseneze diverse monumente istorice şi artefacte aflate în patrimoniul bisericilor şi mănăstirilor. Aceeaşi misiune au avut-o şi Henri Trenck şi Szatmary. În caietul lui Isler, păstrat la Biblioteca Academiei Romane, se află şi un desen care înfăţişează craniul lui Mihai Viteazul. Grafica a fost postată recent pentru prima oară într-un spaţiu public pe art-historia.blogspot.com.

În cele din urmă, nu se ştie din ce cauze, proiectul a fost abandonat.

Cu ocazia marii retrageri în Moldova, în timpul primului război mondial (1916), craniul lui Mihai Viteazul, spre a nu fi pângărit de duşmani, a fost mutat la Iaşi. După război, craniului a fost readus şi înhumat defuinitiv la Mănăstirea în luna august 1920, într-un cadru festiv, în prezenţa regelui Ferdinand I. Cu această ocazie a fost fotografiat. Imaginea nu a mai fost văzută din 1920…