Siegfried-Muresan
Siegfried-Muresan
Ultima Ora Politic

Comisiile de specialitate ale Parlamentului European adoptă Mecanismul de Redresare și Reziliență negociat de Siegfried Mureșan

Raportul legislativ privind Mecanismul European de Redresare și Reziliență a fost adoptat aseară cu largă majoritate de Comisia pentru bugete și Comisia pentru afaceri economice și monetare ale Parlamentului European.

Rezultatul votului a fost de 78 de voturi „pentru”, 5 „împotrivă” și 13 abțineri. Raportul privind Mecanismul de Redresare și Reziliență, coordonat de europarlamentarul Siegfried Mureșan (PNL / PPE) din poziția de coraportor, prevede alocarea a 672,5 miliarde de euro în următorii trei ani pe care țările membre îi vor folosi pentru finanțarea planurilor naționale de redresare și reziliență.

Suma totală pe care o va primi România din acest mecanism este de aproximativ 30,5 miliarde de euro.

„Prin votul de astăzi, am confirmat în comisiile de specialitate ale Parlamentului European acordul politic pe mecanism la care am ajuns în luna decembrie între echipele de negociatori ale Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene.

Este foarte important că am reușit să dăm acest vot fără întârziere, încă din primele zile ale anului. Mai urmează, acum, doar votul final din plenul Parlamentului European de la începutul lunii februarie după care mecanismul intră în vigoare și devine literă de lege.

Majoritatea largă obținută la votul din comisiile de specialitate arată că nu vom avea surprize și că legea va trece și de plenul Parlamentului European în forma negociată”, a declarat europarlamentarul Siegfried Mureșan, coraportor al Parlamentului European privind Mecanismul de Redresare și Reziliență.

„Raportul legislativ adoptat astăzi cuprinde toate lucrurile bune pe care le-am obținut anul trecut în negocierile privind Mecanismul de Redresare și Reziliență.

Cuprinde, în primul rând, posibilitatea de a finanța din acest mecanism toate tipurile de investiții pe care România și le-a propus în Planul Național de Redresare și Reziliență.

Sunt investiții care vor contribui la îmbunătățirea vieții de zi cu zi a fiecăruia dintre noi. Vom avea posibilitatea de a folosi acești bani în proiecte de infrastructură vitale României, în proiecte care contribuie totodată la tranziția spre o economie verde și la digitalizarea țării.

Vom putea investi în alte proiecte majore care au ca obiectiv digitalizarea și reducerea poluării, vom putea folosi acești bani pentru întărirea sistemului medical, pentru îmbunătățirea sistemului de învățământ și pentru creșterea calității serviciilor publice din România.

Nu în ultimul rând, vom putea sprijini mediul de afaceri să se redreseze după pandemie și să se dezvolte pentru a crea noi locuri de muncă în România”, a mai spus Siegfried Mureșan.

 „În al doilea rând, raportul prevede acordarea țărilor membre a unui avans de 13% din alocarea totală prevăzută prin mecanism.

Dacă inițial Consiliul Uniunii Europene propusese un avans – adică o prefinanțare – de 10% din suma totală, acest procent a crescut la 13%, ca urmare a propunerii Parlamentului European făcută la solicitarea mea, pe care am apărat-o de-a lungul întregului proces de negociere.

 Acest lucru înseamnă că, de îndată ce Planul Național de Redresare și Reziliență al României va fi aprobat oficial, prefinanțarea primită de țara noastră din acest mecanism va fi 3,95 miliarde de  euro, față de 3,04 miliarde cât era prevăzut inițial.

Astfel, oamenii vor simți mai repede beneficiile investițiilor din Mecanismul de Redresare și Reziliență” a adăugat Siegfried Mureșan.

Background:

Mecanismul European de Redresare și Reziliență, în valoare de 672,5 miliarde de euro, este cel mai important pilon al Planului European de Redresare de 750 de miliarde de euro.

Mecanismul va finanța planurile naționale de redresare și reziliență ale țărilor Uniunii Europene și va avea 6 direcții prioritare de finanțare: digitalizarea, ecologizarea, competitivitatea și coeziunea economică (adică sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii, a industriei, a antreprenorilor), coeziunea socială și teritorială, întărirea instituțiilor publice (inclusiv modernizarea și creșterea capacității spitalelor pentru a gestiona mai bine pandemia) și proiecte pentru tineret.

Voi ce părere aveți? Așteptăm comentariile voastre mai jos.