Șoferii care au circulat pe Autostrada Urbană luni dimineață au semnalat unele probleme legate de calitatea asfaltului. La intrarea A3 în București, breteaua spre Dimitrie Pompeiu deja s-a lăsat pe o lungime de circa 50 de metri și au fost puse semnalizări pentru ocolirea zonei.
Un membru al forumului Asociației Pro Infrastructura confirmă problema aparută pe cea mai nouă construcție de acest tip din țară, spunând că, cel mai probabil, în acea zonă sunt conducte și muncitorii nu au tasat cum trebuie. „La bordură s-a lasat. Și trotuarul în acea zonă s-a lasat. Au pus balize să nu se apropie mașini de bordură. Este „vălurită”. Probabil în acea zonă sunt conducte și nu au tasat cum trebuie”, spune reprezentantul forumului Asociatiei Pro Infrastructura, informează Manager.ro.
Pe 14 decembrie 2018, reprezentanții CNAIR au recepționat lucrările la sectorul de autostradă București – Ploiesti, km 0+000 (Intersecție Petricani) – km 3+325, cunoscut ca Autostrada Urbană. Cei 3,3 km s-au adăugat altor circa 3,2 km deja finalizați, din apropierea strada Popasului și până la Centură.
Autostrada Urbana a fost proiectată și construită de Asocierea Aktor – Euro Contruct Trading 98 pentru 129.180.727,51 lei fara TVA.
Și oficialii investiți cu răspunderea pe această temă știu de problema apărută la A3.
Reparațiile vor fi suportate de firma care a proiectat și construit autostrada, adica de Asocierea Aktor – EuroContruct Trading. Reparațiile vor fi executate de catre constructor în baza garanției.
Știați că cel mai prost drum, dar şi cel mai bun drum din lume, sunt în România?
Despre cel mai prost drum am vorbit deja, mai sus: A3 s-a stricat la două luni de la inaugurare! Este autostrada campioană!
De ce sunt drumurile noastre proaste? S-a lansat recent o idee conform căreia statul greşeşte pentru că aceptă oferte cu banii cei mai puţini, pentru că la bani puţini nu se poate cere calitate… Eroare!
”Contractele au standarde tehnice de calitate care trebuie respectate. Cu aceste standarde se intră la licitaţie, ele sunt obiectul licitaţiei. Sunt cantităţi şi calităţi clare, matematice. Nu e ca la medic, să-ţi spună că nu ţi-a rezistat organismul, indiferent ce a greşit el, sau la judecător, să nu i se întâmple nimic, indiferent ce ar judeca!”, ne-a spus conferenţiar dr. ing. Victor Constantinescu, inventator în tehnologia contrucţiilor de drumuri. În opinia inginerului Victor Constantinescu, care a construit căi rutiere în Libia, înainte de 1989, şcoala românească de specialitate este una din cele mai bune din lume, în sensul că avem specialişti de talie mondială, dar nu îi folosim. Profesorul spune că principalele cauze pentru care autostrăzile noastre sunt scumpe şi proaste sunt preţurile prea mari ale documentaţiei; apoi licitaţiile care se câştigă fără o concurenţă reală; numeroasele anexe la contractul de bază, care măresc preţurile; falşii proprietari de terenuri, care cumpără din timp loturile vizate de proiectul de construcţie, cu informaţii de la vârfurile ierarhiei, ca să le vândă apoi statului pentru realizarea drumului la preţ triplu.Şi nu în ultimul rând materialele folosite, în cantităţi mai mici şi la calităţi mai proaste decât standardele contractuale. Pe scurt: corupţia.”Aşa ajungem să construim puţin şi prost. O autostradă costă la noi de trei ori mai mult decât în Austria, o ţară muntoasă. Trebuie să scăpăm de stilul acesta mafiot”, explică Victor Constantinescu.
Traian a fost învins doar de americani
”Puţină lume ştie că, până acum zece ani, cel mai bun drum din lume era considerat cel construit de împăratul Traian, cu 2.000 de ani în urmă, între Drobeta-Turnu Severin şi actuala localitate Sarmizegetusa, fosta capitală Ulpia Traiana. Cei aproximativ 200 de kilometri de drum au fost realizaţi în câteva luni, cu un efort material şi uman imens. Construcţia a fost atât de solidă, cu infrastructură de un metru adâncime, încât porţiuni mari sunt înglobate şi acum în drumul modern (Drumul European 70 – n.r.) dintre cele două localităţi. Această realizare a fost depăşită abia acum câţiva ani de americani, cu tehnologia de acum. Adică au realizat aceeaşi lungime de cale rutieră într-un timp mai scurt”, ne-a spus Victor Constantinescu. Menţionăm că romanii au construit, în total, 4.300 de kilometri de drumuri şi 25 de poduri în Dacia, în primii ani de ocupaţie.
Până în anul 2050, trebuie să avem 3.796 de kilometri de autostradă
Cu doar 800 de kilometri de autostrăzi, din care 100 au fost inauguraţi înainte de 1989, România se numără printre ţările de la coada clasamentului european, din perspectiva dezvoltării infrastructurii rutiere.Conform angajamentelor internaţionale semnate de ţara noastră, până în anul 2030 trebuie să construim 2.833 de kilometri de autostradă, iar până în 2050, alţi 963 de kilometri. Adică peste 35 de ani ar trebui să avem 3.796 de kilometri de autostradă…
