Sfântul Iosif cel Nou de la Partos s-a născut în 1568, în orașul Raguza din Dalmația. După moartea tatălui sau, s-a mutat împreună cu mama să în Ohrida, la sud de Dunăre.
Când a împlinit vârstă de 15 ani a intrat în mănăstirea Maicii Domnului din Ohrida. După cinci ani de viețuire în această mănăstire, ajunge în Muntele Athos, la Mănăstirea Pantocrator. Aici s-a călugărit și a primit numele de Iosif.La cererea patriarhului de Constantinopol este trimis egumen pentru marea lavra a Sfântului Ștefan din Adrianopol, iar după șase ani este pus egumen în marea lavra românească Cutlumus.Este trimis de patriarhia din Constantinopol că mitropolit al Timișoarei. Așezarea în scaun a fost săvârșită pe 20 iulie 1650.
În anul 1653 s-a retras la Mănăstirea Partos, aproape de Timișoara. Aici a mai viețuit trei ani și apoi și-a dat sufletul în mâinile Domnului. Potrivit Tradiției, în momentul trecerii sale la cele veșnice, clopotele mănăstirii au început să bată singure.
A fost înmormântat în naosul bisericii mănăstirești.
În anul 1956 moaștele sale au fost strămutate în Catedrala mitropolitană din Timișoara.
