Adrian Năstase între dezolare și extaz. ”Experiență sovietică a reprezentat un dezastru”
Fostul prim-ministru Adrian Năstase trăiește clipe de neuitat în îndepărtata Cubă, unde se află în vacanță alături de familie. Năstase a vizitat capitala Havana, acolo unde a avut parte de imagini care l-au dus de la agonie la extaz.
”În Cuba trăiesc un sentiment ciudat. Călătoria aici pare o întoarcere în timp. Nu doar datorită mașinilor americane din anii ’50 care circulă încă pe străzi, vopsite în culori țipătoare. Nu doar datorită lipsei de produse din magazine sau prezenței masive a poliției pe drumul dintre zona de vacanță pentru străini de la Varadero și Havana. Nu doar faptului că salariile sunt modice ( un avocat câștigă echivalentul unui dolar pentru un dosar de divorț!).
Pe de altă parte, Havana este incredibil de curată. Deși pare, în parte un oraș părăsit. Numeroase case fără ferestre sau fără uși, eventual niște grilaje care să le apere. În 1959, când vechii conducători au fost alungați, ei au plecat în America de Nord, luându-și banii dar lăsând aici, evident, imobile superbe, construite în stil colonial, baroc, art nouveau. Clădiri minunate, astăzi în paragină. Sigur, din anii ’80, de când UNESCO a declarat Havana veche parte a patrimoniului cultural mondial, autoritățile au început o acțiune amplă de restaurare dar, deocamdată, doar pentru clădirile publice. Exemplul cel mai evident îl reprezintă Clădirea Coliseumului, o clădire cu 16 metri mai înalta decât cea din Washington, aflată încă în restaurare. Nu știu ce va fi acolo. Parlamentul Cubei funcționează acum precum Parlamentul nostru înainte de 1989 – cu două sesiuni anuale.
Ambianța orașului este extraordinară. Orașul are farmec, în ciuda coexistenței unor clădiri refăcute superb alături de altele gata să se dărâme. În orașul vechi, erau așa de multe țevi de tun din secolele 17-19 încât ele sunt folosite în zeci de locuri pentru a marca zone pietonale, fiind înfipte în caldarâm cu gură în jos.
În afară de exodul din timpul Revoluției, procesul de emigrare a continuat masiv. De aici, un dezavantaj și un avantaj. Dezavantajul este reprezentat de slăbirea calității elitelor și a forței de muncă din învățământ sau sănătate. Avantajul este dat de faptul că aproape fiecare familie are pe cineva în SUA sau Canada, fiind susținuți astfel din punct de vedere financiar.
citește și : Ai o condamnare penală definitivă? Acum poți candida la parlamentare
Experiență sovietică a reprezentat un dezastru pentru Cuba. Sovieticii au vrut să le plătească cu aceeași moneda americanilor pentru amplasarea unei baze militare în Turcia, în coasta lor. În aceste condiții, pentru a crea o amenințare echivalentă, ei au dezvoltat o baza în Cuba ( semnificativă criză rachetelor). În acea perioada, Cuba a fost întreținută de sovietici și de țările din Caer ( vezi proiectul din Las Camariocas). Rezultatul a fost dispariția industriei trestiei de zahăr, a celorlalte domenii industriale dar și a unor zone de plantații sau zootehnice. De aici, nevoia, în prezent, a raționalizării unor produse alimentare de baza. În momentul de față, majoritatea populației trăiește din industria de turism sau din banii veniți din străînătate de la rude sau prieteni.
Am luat masă la un restaurant privat din Havana. Un loc celebru, unde a fost realizat un film celebru. Atmosfera era aceea din filmele de artă italiene din anii ’60. Un imobil extraordinar în care o parte era convertită într-un restaurant sofisticat, cu panouri de sticlă art nouveau, iar restul aștepta o restaurare despre care nu se știe când va veni. Că să ajungi la etajul unde este amplasat restaurantul, trebuia să treci printr-un salon cu coloane grecești, delabrat, între coloane fiind intanse sârme pentru uscat rufe.
Cuba este o țară minunată, cu mulți oameni extraordinari. Unii dintre ei trăiesc o puternică frustrare sau o resemnare – un șofer de taxi îmi spunea că e absolvent de drept și de inginerie mecanică dar, de 29 de ani, își câștigă banii pentru familie că șofer de taxi.
Cuba pare o țară în așteptare. În curând vor avea loc alegeri. Tinerii fără slujba care se strâng seară pe străzi așteaptă o soluție. Viitorul țării pleacă de la o dilema, de fapt de la două variante extreme. Prima – deschiderea pentru reforme de tip liberal. De fapt, deschiderea țării pentru capitalul american cu riscul că țară să devină o componentă de facto a federației americane. A două extremă este în opinia mea blocarea în continuare a supapelor sociale și politice. Riscul în acest caz poate fi o implozie și crearea unui haos cu un rezultat necunoscut.
Există soluții intermediare, graduale? Este clar că în momentul de față lipsa de medicamente, lipsa de capital accentuează o criză ce are nevoie de soluții înțelepte,” spune Năstase.
