Astăzi se împlinesc 31 de ani de la darea în folosință a pasajului Unirea din Capitală, cel mai lung pasaj subteran auto bucureștean: 900 metri, din care 600 acoperiți.
Vedem cum intră şi iese râul Dâmbovița de sub placa de beton a Pieţei Unirii şi ştim că tot aici se intersectează două magistrale de metrou, plus un pasaj rutier. Oare cum arată toată structura subterană?
Pe scurt, lucrurile stau cam aşa: imediat sub platoul se află caseta pasajului rutier, care ajunge la o adâncime de 5 metri. Sub el se află caseta Dâmboviţei, plus o casetă de rezervă pentru descărcarea apei în surplus. Aceste tuneluri pentru apă se află la 12 metri sub platoul de bază.
Sub Dâmboviţa trece Magistrala 2 de metrou, care leagă IMGB de Pipera. Linia aceasta de metrou este construită la o adâncime de 25 de metri.
Magistrala 1 de metrou trece, la o adâncime de 8 metri, perpendicular deasurpa Magistralei 2, în paralele cu traseul Dâmboviţei.
Piaţa Unirii a costat 500.000.000 de lei de-ai lui Ceauşescu
Întreaga reţea de pasaje şi tuneluri de la Unirea a fost realizată într-un singur an, cu 500.000.000 de lei. Vă propunem un calcul: salariul mediu net era, în anul 1987, de 2.872 lei. Adică toată Piaţa Unirii s-a făcut cu 174.094 de salarii medii.
Comparaţie: cei doi kilometri de drum suspendat, la Pasajul Basarab – dat în folosinţă după 11 ani de la demararea proiectului – au costat 225 de milioane de euro. Salariul mediu net este acum aproximativ 543 de euro (2.500 lei). De unde rezultă că pasajul mai sus menţionat s-a construit cu 414.364 salarii medii. Adică Pasajul de la Basarab a fost de aproape o dată și jumătate mai scump decât Pasajul Unirii, cu toată rețeua de tuneluri pentru mașini, metrouri și ape de acolo. Nu că l-am plânge pe Ceaușescu, dar…
