Statistic, aproximativ 5 milioane de români sunt în pragul sărăciei absolute. În același timp, 2,2 milioane de tone de produse alimentare sunt aruncate la gunoi, anual, în România. Am aflat despre ce este vorba de la președinte Băcnii de alimente ”a sărăciei”.
”În lume, astăzi se vorbește de faptul că este puțină hrană și suntem prea mulți locuitori. Lucru care nu este adevărat. Există hrană suficieientă, pentru toată lumea. Nu este hrană suficientă pentru toate mofturile tuturor. Noi avem în vedere ca produsele, alimentele care au fost produse într-u ciclu de consum de energie, de timp, de orice tip de resurse, să fie câștigate ca hrană pentru oameni. Principiul nostru este lupta împotriva risipei alimentare și de ajutorare a persoanelor nevoiașe”, ne-a spus Gabriel Sescu, asistent social, președintele ”Băncii pentrru colectarea și distribuția alimentelor”.
Asociația a luat ființă în vara anului 2016 și a reușit să colecteze și să predea rețelelor de asistență socială din România peste 50 de tone de hrană. Produsele merg în special pentru persoane cu dizabilități în cămine pentru bătrâni sau în programe sociale care oferă suport copiilor pentru a nu abandona școala.
”Toate produsele pe care noi le colectăm, le colectăm în regim de donație, și, la rândul nostru, le donăm. Totul se desfășoară gratuit. Suntem un ONG și dăm mai departe către alte ONG-uri care au programe sociale”, explică Gabriel Sescu.
Concret, Banca de alimente preia produsele care mai au cel puțin două săptămâni până la data expirării și le predau imediat ONG-urilor care ajută persoane nevoiașe, în așa fel încât alimentele să fie consummate în câteva zile.
Problema este că mulți comercianți preferă să țină marfa până în ultima zi pentru a vinde cât mai mult. Asta în ciuda faptului că societățile comerciale pot deduce 20% din impozitul pe profit, folosindu-l ca donație sau sponsorizare cu asemenea produse în prag de pierdere a termenului de valabilitate.
”Ne-am bucurat în momentul în care a fost aprobată o lege care să vină în întâmpinerea persoanelor nevoiașe, în idea în care să se militeze pentru reducerea risipei alimentare să existe facilități pentru companiile care donează astfel de produse. Din păcate, legea astăzi nu este aplicată, este prorogată și nu există norme de aplicare. Noi ca organizație și celelate organizații am participat într-un grup de lucru pe lângă Ministerul Agriculturii pentru a încerca să venim cu idei, pentru a veni cu propuneri ca normel de aplicare a legii reducerii risipei alimentare să fie cât mai bune. Din păcate în mediul de afaceri există situații în care cantități mari de alimente ajung să fie date la distrugere. Sunt ținute până în ultima zi a termenului de valabilitate după care ele sunt date spre distrugere. În străinătate deja am descoperit o practică foarte eficientă există produse care au două termene de valabilitate, conserve de legume, de exemplu, au terme de valabilitate la 31 decembrie pentru a putea fi vândute în magazine; de asemenea, mai au un terme de valablitate pentru consum, care poate fi, de exemplu 31 martie. Și atunci produsele se pun la vânzare în termenul de vânzare, urmând ca în următoare perioadă proprietarul mărfii este obligat prin lege să doneze marfa și există timp suficient ca astfel de produse să ajungă să fie consumate în timp în cadrul unor programe sociale să ajungă să fie consummate de familii nevoiașe”, ne-a mai spus Gabriel Sescu.
În acest context se clarifică faptul că sintag,a ”românii aruncă mâncare la gunoi” este greșită. Cele 2,2 milioane de tone de alimente pe an nu sunt aruncate de populație, ci de marile companii care țin produsele până aproape de expirarea valabilității, apoi sut nevoite să le arunce pentru că aceste produse nu mai pot fi valorificate sub nici o formă. Asta în ciuda faptului că 66% din familiile din mediul rural nu își pot asigura hrana zilnică, iar 50% dintre copiii de la sate se află în risc de sărăcie extremă.
Dacă adăugăm aici că 1,5 milioane de cetățeni ai României au un venit lunar mai mic de 640 de lei, tabloul este complet…
