Înainte-prăznuirea Bunei Vestiri
Sfântul Ierarh Artemon, episcopul Seleuciei, este pomenit în calendarul creştin ortodox la 24 martie.
Sfântul Artemon a fost unul din cei şaptezeci de apostoli ai Mântuitorului. S-a născut în Seleucia Pisidiei din Asia Mică şi a fost hirotonit episcop de Sfântul Apostol Pavel, când acesta a ajuns în această zona muntoasă din Asia Mica.
Sfantul Mucenic Artemon a trăit în vremea domniei împăratului Diocletian fiind preot în cetatea Leodiceea. Artemon a slujit Biserica lui Hristos ca citet timp de 16 ani, ca diacon timp de 28 de ani, iar ca preot 33 de ani.
Atunci cand s-a pornit persecutia impotriva crestinilor, Artemon era inaintat in varsta. Acesta fiind prins a fost dus la templul lui Esculap, pentru a jertfi idolului. Vrajitorii ce se aflau in templu au eliberat multi serpi veninosi pentru a-l ucide pe Artemon. Insa acesta s-a insemnat cu semnul Sfintei Cruci si a suflat asupra serpilor, omorandu-i pe toti. Vazand aceasta minune, Vitalis, mai marele vrajitorilor a ingenucheat inaintea lui Artemon si a strigat: „Mare este Dumnezeul Crestinilor!”
Sfantul Artemon l-a botezat apoi pe acesta, impreuna cu mai multi păgâni. Multi din cei botezati au fost hirotoniti diaconi si preoti iar Vitalis a devenit Episcopul Palestinei.
Dar incercarile aveau sa continue pentru batranul Artemon. Judecatorul a pregatit o groapa cu pacura incinsa, in care planuia sa-l arunce pe robul lui Dumnezeu. Prin randuiala dumnezeiasca, judecatorul insusi si-a pierdut viata in acea groapa.
Dupa aceste intamplari, Sfantul Artemon a trait liber inca o vreme. Continuand persecutiile impotriva crestinilor, Sfantul Artemon a fost prins si omorat prin decapitare, in anul 303.
La 25 Martie este sărbătoarea numită Blagovesteniile, Buna Vestire, dar şi Ziua Cucului. Obiceiul cel mai răspândit este acela de a face un foc mare lângă care se pun pâine, sare şi apă, ca să se încălzească îngerii, să mănânce şi să bea. Pâinea şi sarea se dau apoi de pomană. În această zi nimeni nu trebuie să caute gâlceava, că e de rău; să nu pui mâna pe ouă şi să nu pui cloşte, căci ies puii strâmbi şi urâţi. Există superstiţia că aşa cum va fi vremea în ziua de Blagovestenie, aşa va fi şi de Paşti, iar dacă în această zi este frunza verde în natură, va fi un an cu belşug.
