Guvernul Dăncilă a aruncat pe paiță ordonanţa controversată cunoscută sub numele de „Apocalipsa Fiscală“. Principalele măsuri sunt plafonarea preţului la gaze şi energie în următorii trei ani, „taxa pe lăcomie“ şi reducerea comisioanelor de administrare a fondurilor de pensii private. Adică, distruge Pilonul II de pensii. Ce se va întâmpla?…
Scandalul Pilonului II de pensii din ultimele săptămâni readuce în discuție problema banilor din fondul pentru plata celor aproape 5 milioane de pensionari din prezent. Numărul pensionarilor va crește din 2031, când aproximativ 500.000 de persoane vor începe să iasă la pensie anual. Din momentul în care se vor pensiona ”decrețeii”, sistemul de pensii ar putea intra în colaps, dacă nu vor fi făcute schimbări în sistem. ”Nu numai că nu trebuie distrus Pilonul II, dimpotrivă, trebuie întărit cât mai repede posibil”, spune sociologul Alexandru Andriesei.
Problema pilonului II de pensii, atât de mult dezbătută în aceste zile, are la bază un lucru simplu: nu sunt bani suficienți la fondul de pensii. Această situație se manifestă deși a scăzut numărul persoanelor care se pensionează. Institutul Național de Statistică tocmai am anunțat că în trimestrul III al anului 2018 numărul mediu de pensionari a fost de 5.201.000 de persoane, în scădere cu 6 mii de persoane faţă de trimestrul precedent.
Care este contextul? Populația României a scăzut cu aproximativ 3,5 milioane de locuitori în ultimii 30 de ani, la această involuție contribuind atât sporul natural negativ, cât și fenomenul emigrației. Declinul demografic a fost însoțit de o înrăutățire severă a ratei de dependență demografică (raportul vârstnici / activi), vizibilă în piramida vârstelor. ‘Scăderea numărului de pensionari este direct proporțională cu caracteristicile demografice ale persoanelor născute după 1950’, ne-a spus sociologul Alexandru Andriesei.
Din 2031 se vor pensiona 500.000 de persoane pe an
Începând cu anii ‘1950, natalitatea a înregistrat o tendinţă de scădere rapidă, influenţată atât de liberalizarea avorturilor, cât şi de cauze de ordin social, economic şi educaţional în rândul femeilor. Au urmat măsurile de politică demografică privind interzicerea avorturilor, adoptate la sfârşitul anului 1966. Acestea au avut ca efect redresarea puternică a natalităţii, mai ales în primii ani de aplicare a decretului, când s-au născut, în medie, peste 526.000 de copii anual, conform datelor statistice. Peste 13 ani, în 2031, când cei născuți în 1966 vor împlini 65 de ani, vor începe să iasă la pensie. Asta înseamnă numărul celor care vor primi pensie dintr-un fond deja șubred va crește cu aproximativ 500.000 de persoane pe an. Fondul de pensii va fi astfel și mai solicitat pentru plăți.
”Nu trebuie distrus Pilonul II, dimpotrivă”
‘Având în vedere politicile pronatalitate de după anul 1966, dar și scăderea ratei natalităţii din perioada postdecembristă și corelând aceste informații cu caracteristicile sistemului de pensii din România, nu avem cum să nu observăm problema ce urmează să apară. Vom avea un număr extrem de mare de pensionari și un număr mic de persoane active care să contribuie la bugetul de pensii. Încă mai avem timp să atenuăm din efectele acestor discrepanțe demografice, însă, pentru aceasta, este nevoie de o schimbare fundamentală a sistemului de pensii. Nu numai că nu trebuie distrus Pilonul II, dimpotrivă, trebuie întărit cât mai repede posibil’, mai spune Alexandru Andriesei (foto).
De ce a fost înființat Pilonul II
Reforma pensiilor și înființarea Pilonului II s-a făcut după ce autoritățile au constatat că numărul angajaților a scăzut foarte mult după Revoluția din 1989, din cauza declinului demografic și a plecării românilor peste hotare. Acest lucru înseamnă că nu există destui contributori, iar începând cu 2030, când vor ieși la pensie ‘decrețeii’ sistemul de pensii va intra în colaps. Pentru a evita intrarea în colaps a sistemului de pensii, autoritățile au venit cu ideea devierii unei părți a banilor colectați către fonduri administrate privat. Scopul era ca, în timp, contribuțiile către acestea să se majoreze ca procent din sumele colectate, iar în momentul pensionării ‘decrețeilor’ să existe destui bani cât să se achite pensii decente.
Pilonul II vs Pilonul III
Pe lângă Pilonul II, la acel moment s-a introdus și Pilonul III. Aceasta este denumirea dată sistemului de pensii facultative, administrate de companii private, sistem bazat pe conturi individuale şi aderare facultativă.
Acestea sunt pensiile cu adevărat private, însă oamenii nu prea s-au înghesuit să cotizeze aici. Numărul total de participanți la Pilonul II era la finele lunii aprilie de 7,126 milioane, pe când la Pilonul III erau doar 454.000. Dacă la Pilonul II s-au strâns 43 de miliarde de lei, la Pilonul III s-au adunat doar 1,88 miliarde de lei.
