De ce vestește preotul Crăciunul?

De ce vestește preotul Crăciunul?

De ce vestește preotul Crăciunul? – sau care este povestea obiceiului din spatele “umblatului cu Icoana”. Preotul este cel care anunță vestea “marii bucurii” – Nașterea Domnului, când toți oamenii se pregătesc de întruparea Fiului lui Dumnezeu.

Acest obicei al vestirii Nașterii Domnului este practic o slujbă care se ține în afara locașului de cult. Este o slujbă, care potrivit versurilor din colinde se ține pe ulițe, prin curți, pe la case și ferestre. Așa cum odinioară făcea crainicul, preotul umblă să anunțe minunea cea mare: Dumnezeu se face om, dar rămâne tot Dumnezeu.

Umblatul cu icoana înainte Crăciunului este o practică foarte veche, a cărei urme se pierd la începuturile erei creștine. Ea este prezentă încă de pe vremea când sărbătoarea Nașterii Domnului se sărbătorea împreună cu Boboteaza pe 6 ianuarie.

Sărbătoarea Epifaniei (Arătarea Domnului) cum erau denumite cele 2 praznice, s-au sărbătorit până în anul 379, când li s-a atribuit 2 zile diferite. Crăciunul a început a se sărbători pe 25 decembrie, umblatul cu icoana fiind practicat de atunci.

Fiecare preot vestește Nașterea Domnului în parohia lui, astfel încât el poate începe să umble fie mai devreme, fie mai târziu, în funcție de câți creștini trebuie să vestească. În zonele rurale, de exemplu, vestirea se face de cele mai multe ori chiar în Ajunul Crăciunului, pe când la oraș preotul poate ajunge chiar și cu 2 zile mai devreme.

Preotul își va pune doar veșmintele liturgice (epitrahilul), iar în mână poartă icoana Nașterii Mântuitorului. Împreună cu un dascăl, care îl însoțește, preotul va cânta Troparul Nașterii Domnului, dând celor de față icoana spre sărutare.

Această tradiție este un motiv de bucurie pentru credincioși deoarece preotul vine și binecuvântează în casa fiecăruia. Alimentele de pe mese sunt sfințiite și astfel acestea pot fi date spre pomenirea celor adormiți, alături de colaci, mere și nuci.