Cu ocazia Centenarului Marii Uniri, Institutul Geologic al României a cinstit personalitățile marilor geologi, membri ai comisiei de experți din delegația României care a participat la Conferința de pace de la Paris, după încheierea Primului Război Mondial. În urma acestei conferințe au fost recunoscurte internațional granițele României Mari.
Sub sloganul “Știați de ce Romania este așa Mare? Pentru că și el a fost la Trianon”, expoziția centenarului a cuprins publicaţii ştiinţifice din anul 1918, caiete de teren, ciocane geologice, busole, o harta geologică realizată în anul 1918, obiecte de mobilier, ustensile de laborator, tablouri, fotografii de epocă, filme, etc.
Membrii echipei erau somități în domeniul geologiei
Această expoziție a cinstit personalitățile celor trei mari mari geologi, membri ai comisiei de experți din delegația României care a participat la Conferința de pace de la Paris care a culminat cu semnarea tratatului de la Trianon (1920).
Echipa de geologi români a fost condusă de academicianul Ludovic Mrazec, (1867-1944) care în 1907 devenise președintele Congresului Internațional al Petrolului. Ulterior, tot el a condus echipa care a realizat harta geologică a României și a pus bazele exploatării petrolului în România.
Al doilea mebru al echipei a fost Gheorghe Munteanu-Murgoci (1872-1925) fost student al lui Mrazec și întemeietorul școlii de pedologie (știința solurilor) din România.
Secretarul grupului a fost academicianul Gheorghe Macovei (1880-1969), asistent al lui Ludovic Mrazec la Institutul Geologic al României. Macovei a fost autorul unei importante cărți despre formarea rezervelor de petrol în țara noastră.
De ce a fost nevoie de geologi la Trianon?
În fine, cei trei membrii ai echipei de geologi erau personalități de renume mondial în domeniile lor.
Se pune totuși întrebarea: de ce era nevoie de geologi la conferinața de pace de la Trianon?
”În momentul dezmembrării Imperiului Austro-Ungar s-a constituit o comisie internațională pentru trasarea noilor frontiere. Din aceasta făceau parte grupuri de experți pe diferite domenii: entice, demografice, resurese naturale, rute comerciale etc. Era vorba despre arbitrajul mizelor economie – în cazul Trasilvaniei era vorba despre zăcăminte de aur, argint, fier, cărbune etc. – pentru trasarea noilor hotare. Cei trei geologi ai țării noastre au fundamentat teoria capacității Regatului României de a administra resursele geologice din Transilvania și de a susține o continuitate a învățământului de specialitate de la Cluj. Expunerea a fost un succes românesc! După Trianon, Bucureștiul a trimis profesori la Cluj pentru susținerea învățământului superior în limba română, printre care profesorii Macovei și Murgoci. Dacă unii profesori au părăsit Universitatea din Cluj, alții, în speciali etnici germani, au rămas, pentru că serviciul geologic al României era mai bine organizat decât cel de la Budapesta”, a explicat Ștefan Marincea, directorul general al Institutului Geologic al României.
