Se împlinesc 32 de ani de la protestul anticommunist despre care nu se vorbește: „Vrem lumină să-nvăţăm şi apă să ne spălăm”

O mişcare anticomunistă puţin mediatizată după răsturnarea regimului dictatorial al lui Nicolae Ceauşescu este cea a studenţilor ieşeni, petrecută pe 17 februarie 1987.

Sute de studenţi ieşeni au ieşit în stradă spre orele serii pentru a protesta faţă de condiţiile mizere din căminele studenţeşti. Revolta a fost iniţiată de fetele din campusul studenţesc Puşkin, astăzi „Titu Maiorescu“.

Studentele tocmai se întorseseră la studii, după o minivacanţă de iarnă, şi au decis că nu mai pot suporta lipsurile: pene de curent, camere neîncălzite şi fără apă caldă.

Trei dintre cele patru cămine s-au golit de locatare, care au plecat pe bulevard înspre campusul studenţilor de la Universitatea „Al. I. Cuza“ din Târguşor, în Dealul Copoului. Sute de tineri s-au unit în demonstraţie, au plecat pe străzile Iaşiului şi şi-au strigat nemulţumirile până în faţa Casei Pătrate, sediul Comitetului Central al Partidului Comunist din Iaşi.

În timpul celor câteva ore de protest, manifestanţii s-au îngrijit în permanenţă ca oricine nu era cunoscut drept student să fie alungat din coloană. Grija lor principală era să nu se inflitreze provocatori care să scandeze mesaje fără echivoc împotriva regimului comunist.

Singura lor scandare, oficială, a fost «Vrem lumină să-nvăţăm şi apă să ne spălăm», ceea ce în final era tot un «Jos comunismul!», dar într-o formulă mult mai rafinată, împotriva căreia nu se putea interveni brutal.

„Toată lumea, din tramvai sau din stradă, ştia că este un miting anticomunist. Orice rebeliune, oricât de mică, tot împotriva regimului era. Autorităţile au fost luate pe nepregătite. Nu se aşteptau. Au stat în preajma lor şi i-au supravegheat. Muncitorii de la Nicolina au spart geamurile pe 16 februarie, cu o zi înainte de studenţi şi l-au sechestrat pe director. Mirarea mea este de ce se vorbeşte doar de Braşov ’87 şi nu şi despre Iaşi ’87, care a avut două momente distincte. S-a lăsat cu arestări, au dispărut câţiva băieţi şi fete atunci. În fruntea coloanei de studenţi era o tânără blondă, care a dispărut şi nu se ştie unde. Asta se întâmpla, dispărea cineva şi nu se ştia unde“, povesteşte Marius Cristian, atunci în vârstă de 23 de ani, astăzi unul dintre cei mai apreciaţi gastronomi români.

Despre represiunile regimului comunist împotriva manifestanţilor există totuşi informaţii disparate. Unii participanţi la evenimente spun că nu au fost nici studenţi sancţionaţi, iar alţii susţin că ar fi fost câţiva exmatriculaţi.

Cert este că studenţii au protestat timp de câteva zeci de minute în faţa Casei Pătrate din Iaşi, actualul sediu al Prefecturii, şi, într-un final, au avut o întrevedere cu Nicolae Ibănescu, prim-secretar al Partidului Comunist în Iaşi.

Ulterior, cei aproximativ 800 de studenţi adunaţi atât din campsurile Universităţii „Al. I. Cuza”, cât şi din cele ale Universităţii Tehnice „Gh. Asachi”, s-au întors în cămine târziu în noapte.

Spre surpriza lor, revendicările chiar le-au fost luate în serios, iar în majoritatea căminelor „s-a dat” apă caldă şi căldură.

“Unii au avut exces de zel, nu dau eu acum nume, deşi au trecut atâţia ani de atunci, dar au fost şi directori de cămine care controlau în noaptea aia studenţii când se întorceau de la marş, îi puneau să-şi arate tălpile încălţărilor, să vadă dacă au urme de apă pe încălţări şi au făcut liste negre cu studenţii”, îşi aminteşte Doru Tompea, pe atunci lider informal al organizaţiei de tineret a studenţilor comunişti, astăzi rector al Universităţii „Petre Andrei” din Iaşi.

O concluzie certă a participanţilor la evenimente a fost că uşoara letargie dovedită de autorităţile statului a indicat că şi şefii locali ai partidului unic erau sătui de regim. După alţi aproape trei ani, regimul Ceauşescu avea să fie răsturnat definitiv printr-o amplă mişcare de masă.

Vă prezentăm principalele evenimente istorice ale zilei de 17 februarie:

• 1411: În urma luptelor pentru succesiunea la tron, Musa, unul din fiii sultanului Baiazid, a devenit sultan cu sprijinul lui Mircea cel Bătrân.
• 1600: Filosoful Giordano Bruno este ars pe rug pentru erezie, la Campo de’ Fiori în Roma.
• 1753: În Suedia ziua de 17 februarie este urmată de 1 martie; țara face trecerea de la calendarul iulian la calendarul gregorian.
• 1850: Domnitorul Barbu Știrbei a dat ofisul domnesc privind organizarea școlilor din Țara Românească.
• 1866: Pe baza decretului lui Alexandru Ioan Cuza, din 1865, a început să funcționeze Banca României, constituită prin transformarea filialei din București a Băncii Imperiului Otoman; primul președinte al băncii a fost Ion Ghica (17 februarie/2 martie).
• 1867: S-a realizat dualismul austro-ungar luand astfel naștere Imperiul Austro-Ungar.
• 1904: A avut loc, la Milano, premiera mondială a operei „Madame Butterfly” de Puccini.
• 1941: Al doilea război mondial: Părintele franciscan Maximilian Kolbe a fost arestat de Gestapo pentru ajutorul dat unor refugiați din estul Poloniei (evrei și ucraineni). Kolbe și-a dat viața în schimbul eliberării altui prizonier, tatăl unor copii, la Auschwitz.
• 1947: În Austria, a fost emisă „A doua lege privind național-socialismul”, prin care foștii naziști erau excluși din viața publică.
• 1950: Prin decret al Consiliului de Miniștri, a fost modificat statutul de organizare și funcționare a Academiei, devenită Academia Republicii Populare Române.
• 1979: Declanșarea războiului de graniță chino-vietnamez.
• 1987: Pe fondul nemulțumirii generale cauzată de restricțiile economice, pe teritoriul României au avut loc mai multe manifestații de protest; la Iași, studenții au manifestat împotriva condițiilor inumane din cămine, scandând Vrem apă să ne spălăm și lumină să învățăm!
• 1993: Academia Română a hotărât revenirea la scrierea cu „â” în interiorul cuvântului și a formei „sunt” în loc de „sînt„
• 1993: Vizita oficială a președintelui României, Ion Iliescu, la sediul NATO din Bruxelles.
• 1997: Constituirea Asociației Camerelor de Comerț din zona Mării Negre, în cadrul unei reuniuni desfășurate la Centrul Român de Afaceri „Marea Neagră”, de la Mangalia
• 1999: Au avut loc, în localitatea Stoenești, județul Olt, confruntări violente între forțele de ordine și grupuri de mineri porniți înspre Capitală.
• 1999: NATO a aprobat un „plan de operare” pentru o eventuală forță internațională de menținere a păcii în Kosovo (KFOR), care să cuprindă 26.000 de oameni.
• 2001: A fost efectuat, în SUA, cel de-al doilea transplant de mână reușit.
• 2008: Kosovo și-a autoproclamat independența față de Serbia.
• 2013: A 63-a ediție a Ursului de aur, unde marele premiu i-a fost acordat lui Călin Peter Netzer pentru filmul Poziția copilului.